Noutăți

Eminescu și Nicolae Tesla – Coincidențe stranii între destinele celor două genii românești și alte lucruri inedite…

Articol preluat din bilunarul CERTITUDINEA (disponibil în toată țara, în chioșcurile de ziare, sau în magazinul LUPUL DACIC, deschis în Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada Smârdan nr 28):  Moto: „La stevu care a ziit / E o cale acâta de lunga / Che miliar de an li-a porteit / La lumire să ne giunga”. Mihai Eminescu: «La Stevu» (traducere în istroromână).

LIMBA ISTROROMÂNĂ (numele limbii, creat de lingvişti, provine de la denumirea spaţiului în care istoriceşte s-a format comunitatea de istroromâni, în peninsula Istria din apropierea Mării Adriatice, actualul canton Istria din Croaţia). Vorbitorii acestei limbi au fost răspândiţi de-a lungul vremii și în actualele state independente Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Muntenegru.

Într-o serie de studii şi articole publicate în «Convorbiri literare», «Curierul de Iaşi» şi «Timpul», Eminescu se ocupă de românii sud-dunăreni care, în perioada medievală formau cea mai numeroasă populaţie din Peninsula Balcanică”: „Nu există un stat în Europa orientală, nu există o ţară de la Adriatică, la Marea Neagră care să nu cuprindă bucăţi din naţionalitatea noastră, începând de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia şi Herţegovina, găsim pas cu pas fragmentele acestei mari unităţi etnice în munţii Atenei, apoi, de dincolo de Tisa, în toată regiunea Daciei Traiane până dincolo de Nistru, în Albania, Macedonia şi Tesalia, în Pind, ca şi în Balcani, în Serbia, în Bulgaria, în Grecia până sub zidurile Atenei, până aproape de Odesa şi de Kiev” (Mihai Eminescu, „Românii Peninsulei Balcanice”)

Într-o asemenea colectivitate s-a născut şi a copilărit, în Croația, una dintre cele mai mari personalităţi ale istroromânilor, numit şi „geniul omenirii”, fizicianul Nicola Tesla (1856-1943), adică Nicolae sau, mai degrabă, cum i se spunea, Nicu Teslea. Numele „Teslea” provine de la meseria de dulgher-teslar, transmisă în familie de la bunicul din satul denumit astfel, Teslea – aparţinând comunei Similjan, în care s-a născut şi a trăit tatăl său, Miliutin Teslea, împreună cu mama sa, născută Drăghici, şi fraţii Dan, Angela, Marița, Milica şi Nicu). Se ştie că Tesla avea sânge românesc, moştenit de la părinţii săi istroromâni, membri ai comunităţilor româneşti din actuala Croaţie. Mama sa, Gica Drăghici – analfabetă, dar cu ştiinţă de carte dobândită ca autodidact, de o inteligenţă sclipitoare şi cu o inventivitate pe care a transmis-o fiului Nicu, vestită prin neobişnuitele sale broderii –  a trăit în satul Similjan, locuit compact de morlacii-oieri încă din secolele XV-XVI, veniţi aici prin transhumanţă din Transilvania. În acest sat s-a căsătorit cu Miliutin, om cult, preocupat de literatură, filozofie, matematică şi ştiinţele naturii. Acesta a renunţat la cariera de militar pentru a deveni preot, anume să aducă morlacii sub protecţia bisericii sale ortodoxe.

Accesibil oricui internaut, indiferent de limbă, Google, la căutarea „Tesla-Eminescu”, promovează ideea că geniul este – făcând referire la Tesla – „o persoană deosebit de inteligentă, originală, creativă, care reuşeşte să găsească soluţii inedite unor probleme dificile”, majore. În accepţia lui Eminescu, în poezia „Numai poetul”, geniul „trece peste nemărginirea timpului, în ramurile gândului, în sfintele lunci, unde păsări ca el se întrec în cântări”… Câţiva oameni ca aceştia pot fi consideraţi genii: Goethe, Eminescu, Dostoievski, Tesla, Paul Morphy (în şah), Beethoven şi alţi clasici… Marea preocupare ştiinţifică a acestui istroromân, Tesla, a fost transmiterea informaţiei şi a energiei la distanţă, mai bine zis fără fir. Înainte Mergător. Şi Eminescu a fost, anticipându-l, vizionar şi logic, în câteva poeme, pe Einstein.

Tesla a murit sărac, uitat într-o cameră de hotel (similar, Eminescu şi-a sfârşit viaţa  într-un ospiciu; în ambele cazuri, fără ca cineva să fie de faţă, măcar să le aprindă o lumânare). Şi încă ceva: absolut toate geniile tuturor civilizaţiilor de pe Terra, asemenea şamanilor, nu se raportau existențial la partea femeiască. Platon, Zamolxe, Sofocle, Newton, Leonardo da Vinci, Tesla, Eminescu, Einstein şi mulţi alţii, nu au fost căsătoriţi sau, în perioada în care au atins deplina maturitate creatoare, au fost în asceză totală. Toţi aceştia aveau ceva în comun, viziunea: «Doar urcând împotriva curentului apei găseşti izvorul; coborând pe firul apei îl pierzi»…

O curiozitate debordantă a făcut ca un mare poet al culturii noastre să fie puternic atras de cunoștințele științifice ale timpului său, acestea devenind uneori chiar izvor al propriei creații. Studiile făcute la Viena şi Berlin l-au apropiat pe Eminescu de operele unor nume cunoscute şi recunoscute ale ştiinţei: Arhimede, Galileo Galilei, Johannes Kepler, Isaac Newton, Daniel Bernoulli, Charles de Coulomb, Brown, Robert von Mayer, James Joule, Hermann von Helmholtz, Rudolf Clausius etc., familiarizându-l totodată cu teoriile ştiinţifice ale momentului. În sprijinul acestei afirmaţii stau nu numai poemele sale, ci şi însemnările făcute în „caiete”.

În economia lucrării de faţă, binomul Eminescu-Tesla are, în plan comparativ, o semnificaţie aparte şi un efect decisiv neaşteptat, care imprimă o turnură observabilă procesului de consacrare universală a lui Mihai Eminescu.

Mai întâi, pentru a menţine detaşarea faţă de timpul real şi de spaţiul geografic şi spiritual al epocii, vom sublinia câteva similitudini (coincidențe?) din viaţa celor doi români congeniali.

  1. existenţa lor: La vârsta de 15-16 ani, ca elevi, mai puţin conformişti, au trecut prin pericolul de a muri de holeră;
  2. Tesla venise acasă ca să-şi vadă părinţii. Aici s-a îmbolnăvit, ca şi alţi consăteni, de holeră. Când nu mai exista nici o speranţă de vindecare, nu se ştie de unde, a apărut o babă gârbovă, în zdrenţe, cu părul despletit, care, rezemându-se în cârje, s-a apropiat de bolnav și, insuflându-i încredere, a întins mâna spre el şi i-a spus duios: „Ia, mamă, acest leac, o să te vindece şi nu o să mai fii bolnav niciodată, de nimic”. După ce a stat puţin lângă bolnav, misterioasa bătrâna s-a retras sub privirile uimite ale celor din jur, dispărând fără urmă;
  3. Eminescu, fugarul de acasă şi de la şcoală, care umbla cu o trupă de teatru prin Moldova, a vrut, la un moment dat să plece acasă, la Ipotești, pentru a-și vedea părinții. Numai că cineva sau ceva, în mod inexplicabil, l-a făcut să se răzgândească. Revenit la trupa rămasă fără sufleor, a aflat că, dacă s-ar fi dus acasă, ar fi intrat imediat în carantină, căci în zona sa de baștină era epidemie de holeră.

Alte „coincidenţe” • Oficial, atât Tesla cât şi Eminescu, au fost declaraţi „nebuni”, suferinzi de „sinestezie”, şi ambii au avut parte de o moarte „misterioasă”: unul într-o cameră modestă de hotel, singur, altul într-o cameră de ospiciu, singur, ambii fără lumânare la căpătâi; s-au stins o clipă ca să lumineze o veșnicie • Amândoi urmează cursurile unor universităţi din Austro-Ungaria, unul filozofia la Viena şi Berlin, altul politehnica la Graz şi Praga, dar niciunul nu le finalizează, deci nu au intrat în posesia vreunei diplome de licenţă • Şi unul, şi altul îşi petreceau mult timp citind cărţi, pe care le reţineau aproape în întregime, având o excepțională memorie fotografică a textului pe care, odată citit, nu-l mai uitau • Au fost atraşi de filozofia vedică şi de exprimarea în limba sanscrită • Au tradus puţin dar excepţional, din poeţi de geniu • Au avut premoniţii încă din copilărie • La vârsta adolescenței întrerup legăturile cu familia, dispărând misterios timp de aproape un an: Eminescu, în Munţii Cindrel din Carpaţii Meridionali – toamna, iarna, primăvara, parte din vară, fiind apoi găsit ca hamal/grăjdar în portul Giurgiu (un actor l-a descoperit și l-a angajat în trupa sa pe post de sufleor şi poet cupletist); Tesla, la Maribor (azi în Slovenia), unde e descoperit după aproape un an (în timp ce apropiaţii credeau că se înecase în râul Mur), lucrând ca maistru subinginer electrician, profesie practicată anterior la Budapesta. Practică și telegrafia, devenind apoi coordonator al sistemului naţional de telefonie.

  1. destinul lor: Amândoi au avut – ca şi alte genii – momente străfulgerate de o revelaţie/iluminare (comuniune cu energii Divine), efectul dobândit fiind potenţialul uman şi creator incomensurabil, vizibil în viaţă şi creaţie (creații literare, respectiv invenţii):
  2. Tesla, inginerul de 24 de ani, la prima angajare de la Oficiul Telegrafic Central, când începuse seria brevetelor de invenţie, are o revelaţie, în urma căreia descoperă principiul câmpului magnetic rotativ, permiţând realizarea motorului electric în curent alternativ, baza tuturor invenţiilor sale ulterioare, care generează a doua Revoluţie industrială (efectele ultimei invenţii – transmiterea informației la distanță fără fir, cu ajutorul undelor electromagnetice radio – care ne interesează direct, deoarece vizează internetul, comunicarea prin mijloace online (”Făceam o plimbare în parc, alături de un prieten, recitând poezii. Pe atunci, ştiam cărţi întregi pe de rost. Una dintre acestea era Faust a lui Goethe. Ideea mi-a venit ca o străfulgerare de lumină, şi într-o secundă adevărul era dezvăluit”);
  3. b. Eminescu, elevul precoce de 16-17 ani, la trecerea din Transilvania vasală Austro-Ungariei spre România liberă, în Munţii Cindrel din Carpații Meridionali de graniță, posibil în primăvara anului 1867, trăiește un moment de Revelaţie/iluminare, care a imprimat întregii vieţi şi creaţiei ulterioare un potenţial uman și creator supradimensional, numit de unii „suprauman”. După acest eveniment, în condiţii de viaţă precară (renunțând la școală, a pribegit singur, străbătând pe jos Transilvania și alte provincii, colindând ţara cu o trupă de teatru; apoi a început să transcrie în taină, ferit de ochii lumii, bijuterii lirice și grandioase poeme („Memento mori”, „Povestea Magul călător în stele”, „Mureşan” ş.a.,  peste 3.000 de versuri, descoperite după moartea sa).

Numărul total, identificat până în prezent, mai puţin ştiut, al tuturor scrierilor literare eminesciene depăşeşte 620, iar cele jurnalistice cel puţin 1850, scrise într-o limbă literară modernă etalon, devenită limbă naţională, scrieri receptate în ultimii 138 de ani în cel puţin 150 de limbi din peste 250 de ţări. Traducerile şi ecoul unora în publicaţii tipărite sunt de ordinul multor sute de mii, iar în format electronic/online de ordinul milioanelor. Numai un singur link despre Eminescu, postat în enciclopedia internațională online, „Wikipedia”, la categoria surselor „ascunse”, după o selecţie numai din periodice, pe criteriul valoric, subsumează, în deceniul 2002-2012, la cele 652 de versiuni, un număr de peste 3.500.000 de „afişări”/accesări-lecturi, indiciu al creșterii interesului pentru cunoaşterea şi recunoașterea valorii universale, a lui Mihai Eminescu, efect al descoperirii mijloacelor de comunicare online, datorită exclusiv congenialului său contemporan, istroromânul Nikola Tesla.

DUMITRU COPILU-COPILLIN

certitudinea 7

Căutați nr 7 al ziarului CERTITUDINEA în toate chioșcurile de ziare din țară și la magazinul LUPUL DACIC din Centrul Vechi al Bucureștiului, pe strada Smârdan nr 28


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

1 Comment on Eminescu și Nicolae Tesla – Coincidențe stranii între destinele celor două genii românești și alte lucruri inedite…

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii