Noutăți

Dr. Petrișor PEIU: Cacealmaua „marii civilizații” austro-ungare din Transilvania

În ultima sută de ani, Transilvania s-a dezvoltat mai mult decât în 1.000 de ani de civilizație habsburgică și maghiară. De 101 ani, românii sunt otrăviți zi de zi cu o mare minciună istorică, aceea că, în Transilvania și Banat, trăiau în mare prosperitate în imperiul habsburgic sau în regatul maghiar, iar unirea cu România a dus la decăderea celor două provincii.

Realitatea cifrelor este cu totul altă: Transilvania și Banatul erau o periferie săracă a imperiului austriac și apoi, între 1867-1918, o periferie și mai săracă a regatului ungar.

Pentru cei care împrăștie și azi, cu obrăznicie, mitul imperiului civilizator, să spunem și cifrele, pentru a nu rămâne nicio umbră de îndoială: PIB/locuitor în Transilvania era, la 1910, 1.632 dolari (1990), în vreme ce Austria de Jos avea 3.780 dolari, Boemia 2.782, malul stâng al Dunării 1.900 dolari, malul drept al Dunării 1.878 dolari, bazinul Dunării și al Tisei 2.521 dolari; Austria avea o medie de 2.334 dolari, Ungaria avea 1.887 dolari media, iar media imperiului era de 2.164 dolari.

Mai sărace decât Transilvania erau doar Galiția, Dalmația, Bucovina (provincii imperiale) și Croația-Slavonia (parte a regatului maghiar). Precizare: cifrele de mai sus, referitoare la situația Imperiului Austro-Ungar, au fost preluate din „Regional Income Dispersion and Market Potential in the Late Nineteenth Century Hapsburg Empire”, Max Stephan Schulze, © Max-Stephan Schulze, London School of Economics.

În ciuda tuturor minciunilor care ne mânjesc ochii și urechile de zeci de ani, Transilvania și Banatul s-au dezvoltat în timpul și datorită administrației românești, în ultimii 101 de ani […]

Iar dacă analizăm statisticile furnizate de Eurostat, referitoare la nivelurile macro-regionale de performanță ale Ungariei și României, ce constatăm?

Nivelul de performanță economică este clar superior în toată Transilvania față de partea de est a Ungariei, față de partea de sud și față de regiunea din jurul capitalei Budapesta (adică față de trei sferturi de Ungaria): dacă regiunea Centru are un PIB/locuitor (metodologia PPS – standardul puterii de cumpărare) de 60% din media UE, iar regiunea Nord-Vest are un PIB/locuitor (PPS) de 56% din media UE, macro-regiunea Eszak es Alfold (estul Ungariei, practic) are un PIB/locuitor (PPS) de numai 45% din media UE (regiunea Eszak-Magyarorszag– 46%, Eszak-Alfold– 43% și Del-Alfold – 48%).

Ba chiar și regiunea Pesta din jurul Budapestei se află sub nivelul Transilvaniei (53 % din media UE – PIB/locuitor pentru maghiarii de aici)!
Banatul românesc (regiunea Vest), cu un PIB/locuitor (PPS) de 67% din media UE, depășește, cu atât mai mult, toate aceste regiuni maghiare.

De fapt, în afară de regiunea Kozep-Magyarorszag din jurul capitalei (care include Budapesta) cu un PIB/locuitor (PPS) de 104% din media UE și de regiunile de la granița cu Austria, Kozep-Dunantul și Nyugat-Dunantul – 63%, respectiv 72%, restul Ungariei nu atinge nivelul de dezvoltare din Transilvania și Banat!

Orașele Transilvaniei și Banatului erau niște biete orășele de provincie pe vremea imperiului austriac și a regatului maghiar, iar modul cum arată astăzi se datorează covârșitor ultimei sute de ani.

La 1910, cel mai dezvoltat oraș din Transilvania și Banat, Timișoara, nu se afla printre primele 20 din imperiu, iar Clujul nu era printre primele 40.

În cei 101 ani de administrație românească, toate cele patru orașe transilvănene au crescut puternic: Clujul a crescut de 5 ori, Oradea de aproape 4 ori, Aradul de peste 3 ori și Timișoara de aproape 5 ori. Trei din ele (mai puțin Aradul) depășesc Debrecen-ul (al doilea oraș maghiar astăzi) ca populație, economie, influență, recunoaștere internațională.

Toate patru depășesc Szeged-ul din toate punctele de vedere. Nemaipunând la socoteală că și Brașovul are aproape 300.000 locuitori (290.167, mai exact), crescând de 6 ori ca mărime în ultima sută de ani.

Clujul și Timișoara sunt astăzi mari centre universitare și economice, indicatorul PIB/locuitor aici fiind depășit, în Ungaria, doar de capitala Budapesta. Oradea și Aradul au o putere economică similară Clujului și Timișoarei.

În Transilvania și Banat, România a construit 8 aeroporturi (Cluj, Timișoara, Arad, Satu-Mare, Baia-Mare, Târgu-Mureș, Sibiu, Oradea). În toată Ungaria sunt 9 aeroporturi.

Trăgând linie, putem concluziona că Transilvania și Banatul s-au dezvoltat, în ultima sută de ani, de la niște provincii îndepărtate și sărace ale imperiului habsburgic sau ale regatului maghiar, la un nivel pe care majoritatea teritoriului maghiar doar îl visează; prăfuitele orășele ardelene de la 1910 au devenit astăzi metropole europene, cum în Ungaria nu există, cu mari universități, cu economie dezvoltată și cu recunoaștere internațională.

Szeged și Debrecen, perlele regatului maghiar de odinioară, sunt azi niște orașe de talie medie, fără strălucire și cu iz provincial, care nu ar avea loc printre primele 10 orașe românești. De ce?

Simplu: pentru că în Ungaria, Budapesta sufocă totul în jur. Kozep-Magyarorszag, zona din jurul capitalei maghiare, concentrează jumătate din economia țării vecine, pe când la noi regiunea București-Ilfov abia deține 27% din economia țării. Și se mai plânge UDMR-ul că România este un stat ultra-centralizat, în care toate resursele se strâng la București! Cât de ridicole par astfel de lamentări, când ne uităm la cifre […].

Text preluat din Certitudinea


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

1 Comment on Dr. Petrișor PEIU: Cacealmaua „marii civilizații” austro-ungare din Transilvania

  1. Atentă cercetare! Dar de ce nu comparați PIB-ul pe cap de locuitor transilvănean cu cel pe cap de locuitor oltean sau moldovean, în epoca în discuție? Asta pentru o imagine completă.

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii