Noutăți

Dispar pădurile României! Reacționează și tu pentru a se putea opri jaful! Trimite mai departe! Fă-o ACUM!

  •  
  •  
  •  

Societatea civilă, conştientă fiind de proporțiile și implicațiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcționale ale instituțiilor statului, a ales să răspundă prompt și ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, național şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului Statului Român, societății și aduce grave prejudicii securității naţionale.

În conformitate cu drepturile constituționale şi drepturile conferite de tratatele internaţionale la care România este parte, solicităm:

  1. Stoparea tăierilor ilegale

”Exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă globală de interes internațional major. Această problemă constituie o amenințare gravă pentru păduri, întrucât contribuie la procesul de despădurire și de degradare a pădurilor, responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, amenință biodiversitatea și subminează gestionarea pădurilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația aplicabilă. Aceasta contribuie, de asemenea, la deșertificare și la eroziunea solului și poate exacerba fenomenele meteorologice extreme și inundațiile. În plus, exploatarea forestieră ilegală are implicații sociale, politice și economice, deseori subminând progresul către o bună guvernanță și amenințând mijloacele de subzistență ale comunităților locale dependente de păduri, și poate fi asociată cu conflicte armate”

  1. Menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”.

Se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.

Există încă numeroase “portiţe de scăpare”:

Comercianţii folosesc codul unic generat de sistemul “radarul pădurilor” de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit.

Poliţia nu răspunde tuturor solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea de lemn încărcată și transportată este mai mare decat cea scriptică, înscrisă în avizul de însoțire și aferentă codului unic generat. Diferența dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În acest caz, poliția, neavând competențe pentru verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind legal.

  1. Protecția Pădurilor Virgine, Cvasivirgine și a Parcurilor Naționale.

Asigurarea unei protecţii eficiente a Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România prin instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include după caz în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.

copaci imbratisati 2

  1. Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier

Mii de dosare penale pentru săvârşirea infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, se află blocate în sertarele procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea instituţiilor publice.

  1. Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură

Creşterea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de îndrumare şi control prin asigurarea: (i) dotărilor adecvate, (ii) personalului dimensionat şi calificat corespunzator, (iii) salariilor motivante, (iv) procedurilor de control eficiente si transparente.

  1. Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea Programului National de Împăduriri

Din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţionala Forestieră. Fără o strategie asumată, înseamnă că mergem „la întâmplare”, în funcţie de interese şi orgolii de moment.

Suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (27 % faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%).

În ultimii 10 ani, media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a 2 milioane ha până în 2035. Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională.

Orice program de împăduriri sau creare a perdelelor forestiere este sortit eşecului atât timp cât subvenţia pentru folosinţa agricolă este de sute de euro/ha, iar pentru folosinţa forestieră este zero. Se impune suplimentarea sumei alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală plăţilor directe pentru suprafeţele forestiere.

copaci imbratisati 3

  1. Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităților locale

Enunţarea în Codul Silvic (lege organică) a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi crearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale:

  1. a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
  2. b) sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase;
  3. b) stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă;
  4. c) instituirea de măsuri antimonopol;
  5. d) respectarea drepturilor comunităţilor locale;
  6. e) alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale;
  7. e) conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu;
  8. f) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.

(Transpunerea practic a principiilor directoare din Strategia Europeană Forestieră)

Solicităm demararea unei investigaţii de către Consiliul Concurenţei asupra concentrării economice realizate de către compania Holzindustrie Schweighofer prin investiţia de la Reci- Covasna, precum şi investigarea practicilor comerciale ale acestei companii.

  1. Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000

Instituirea unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile impuse prin lege pentru exercitarea rolului de protecţie. Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu. (motivarea pe larg a acestei revendicări, aici)

  1. Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare.

Pădurea, care este principalul factor creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva schimbărilor climatice, este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator, fiind impozitată prin taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele de finanţare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului pentru Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus.

Se impune alocarea adecvată a fondurilor bugetare, extrabugetare şi europene pentru sectorul forestier şi gestionarea adecvată a Fondului pentru Mediu în scopul maximizării rolului protectiv al pădurilor.

  1. Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic – legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei!

În forma actuală, legea vânătorii încalcă principii constituționale privind dreptul de proprietate și prevederi naționale care transpun directive europene:

  • încălcarea dreptului de proprietate, prin confiscarea vânatului și activității de vânătoare în favoarea „gestionarilor consacrați” și instituirea de „drepturi de servitute”, de liber acces pentru vânători.
  • neasigurarea regimului de protecție pentru 5 specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare.
  • neasigurarea regimului de protecție pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management și evaluare corespunzătoare.

***

SEMNEAZĂ ȘI TU, ACUM, Petiția ”Salvează pădurea” (click aici) 

***

Comunicatul e susținut de: WWF, Greenpeace România, Institutul pentru Dezvoltare și Inovare, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Coaliția pentru Mediu, EcoCivica, Federația Coaliția Natura 2000, Grupul de inițiativă civică Sebeș, Mai Mult Verde, Nostra Silva, Prima Natura, Rețeaua Mining Watch România, Transilvania Verde, Asociaţia România Vie, Comunitatea Uniţi Salvăm, Uniţi Salvăm, Asociaţia Activişti Fără Frontiere, R9TM, Rezistenţa civilă.


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

24 Comments on Dispar pădurile României! Reacționează și tu pentru a se putea opri jaful! Trimite mai departe! Fă-o ACUM!

  1. Avramescu Cristheodor // 10 mai 2015 at 22:31 // Răspunde

    Nasu,nu vreau paduri taeate de firme straine. Sau de loc.

  2. Omul a cauzat în mediu modificări de amploare, profunzime şi rapiditate fără precedent. NU DISTRUGEŢI PĂDUREA ROMÂNIEI!., Cel mai bun prieten al omului este pădurea deoarece pădurea produce oxigen şi consumă dioxid de carbon. 2/3 din O2 planetei, consumat de lumea vie, de industrie sau autovehicule, este furnizat atmosferei de către arbori şi arbuşti. S-a demonstrat ca un fag matur produce 1,7 kg oxigen în fiecare oră şi prelucrează 2,35 kg dioxid de carbon emanat din ţevile de eşapament ale maşinilor. În societate Pădurile pot furniza cantităţi uriaşe de lemn de bună calitate. Acest material a fost utilizat din cele mai vechi timpuri pentru primele arme, unelte, construcţii de locuinţe sau pregătirea hranei. Datorită defrişărilor din România:
    • s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
    • sunt tot mai frecvente secetele sau inundaţiile;
    • s-au intensificat alunecările de teren, ce produc grave pierderi materiale economiei naţionale;
    O soluţie pentru eliminarea acestor efecte ar fi reîmpădurirea. Cuvântul pădure provine din cuvântul latinesc “ palus-udis”ceea ce înseamnă teren acoperit cu arbori. Din cele mai vechi timpuri se ştie că pădurea a fost mijloc de adăpost, de refugiu atât pentru animale cât şi pentru oameni. Pădurea era sursa de energie a strămoşilor, era materia primă pentru arme şi locuinţe, era locul unde îşi găseau vânatul şi era cetatea de nepătruns în care se ascundeau ei înşişi, când se simţeau ameninţaţi. Acest lucru este dovedit şi de columna lui Traian, de la Roma, unde se vede cum luptau dacii în codri sau în apropierea lor. “Omul este un rău de la nutură sunea Confucius ( 551 î.Ch. – 479 î.Ch. ) Datorită omului, în prezent, cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav pericol. Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire nu este încetinită. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului că multe specii de animale îşi au habitatul în pădure, dar trebuie reţinut faptul: pădurile joacă un rol important în reglarea climei planetei. Ca urmarea a defrişărilor masive criza ecologică se acutizează tot mai vertiginos:
    • s-au intensificat procesele de erodare a solurilor;
    • sunt tot mai frecvente secetele;
    • s-au intensificat alunecările de terenuri, ce produc grave pierderi materialeeconomiei naţionale;
    • a degenerat starea masivelor forestiere;
    • a sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante.
    Nici un alt ecosistem terestru, nu asigură un echilibru mai complex şi o mai mare stabilitate, decat pădurea. Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului, menţinerea echilibrului ecologic.
    Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în câteva direcţii: geomorfologic, climatic, asupra solului, hidrologic, asupra culturilor agricole, asupra sănătăţii oamenilor. PENTRU ACEŞTI IGNORANŢI ce ne guvernează în bătaie de joc, uitând că şi ei au copii, rude, neamuri mai apropiate sau mai de departe, blestemele vor cădea pe capul lor. Şi totuşi le aduc aminte: Influienţa geomorfologic (rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei terestre), pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în acelaşi timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezenţa pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a vânturilor.
    Influienţa climatică ( rolul pădurilor asupra climei) în acest sens, s-a constatat că pădurile: îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a oceanelor; sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor; reduc viteza vântului; înlesnesc depunerea zăpezii; împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor.
    Influienta pădurilor asupra solului – această influenţă se manifestă prin: contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului, precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia; îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere; consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea formării avalanşelor; fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip.
    Rolul hidrologic (influenţa pădurilor asupra regimului apelor) – acest rol se realizează prin: absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin mai constante şi mai ridicate, împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure, fapt datorat transpiraţiei puternice a masei foliare.
    Funcţia hidrologică a pădurii:
    • Suprafeţele mari de pădure din zona forestieră, prin alcătuirea structurală şi prin procesele fiziologice ale componenţilor ei, influenţează puternic procesele hidrologice şi deci circuitul apei în natură.
    • Vegetaţia forestieră participă la acest proces prin următoarele: frânează scurgerile de suprafaţă; înlesneşte infiltraţia şi percolarea profundă a apei din precipitaţii; alimentarea izvoarelor; asigurarea permanenţei şi regimului moderat al debitelor apelor curgătoare; – Intervenţia brutală în structura echilibrată a ecosistemului forestier prin tăierea rasă a pădurii, duce la creşterea scurgerii totale cu 40 % în primii ani de după tăierea pădurii.
    • Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile în pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc. Influenţa pădurilor asupra culturilor agricole – rolul menţionat apare în contextul modificărilor climatului şi solului unei regiuni datorate pădurii, care contribuie la ameliorarea condiţiilor de vegetaţie ale păşunilor, fâneţelor şi culturilor agricole învecinate. Astfel, perdelele forestiere de protecţie, aşezate perpendicular pe direcţia vântului, reduc simţitor viteza acestuia. În consecinţă, câmpurile agricole protejate de perdele de pădure dau recolte de cereale în medie cu 25-30 % mai mari în anii obişnuiţi; în anii secetoşi, sporul de recoltă ajunge pâna la 300 % faţă de câmpul fără perdele de pădure. Acest efect se datoreşte faptului ca perdelele reduc evaporaţia şi, în timpul iernii, contribuie la răspândirea mai uniformă a zăpezii pe teren, care nu mai e dusă de vânt ci reţinută pe câmp. Influenţa pădurilor asupra sănătăîii oamenilor – această influenţă se manifestă atât prin mediul care le este propriu, cât şi prin resursele oferite. Astfel:
    • pădurea purifică atmosfera; fixeaza carbonul vătămător animalelor şi omului şi redă oxigenul trebuitor respiraţiei lor;
    • condiţiile igienice ale masivelor mari împădurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale oraşelor, mai cu seamă centrelor industriale. Aerul de pădure este mai curat, mai sănătos, deoarece fumul şi praful lipsesc, gaze vătămătoare nu se găsesc iar agenţii patogeni sunt relativ puţin reprezentaţi
    • în pădurile de răşinoase, se adaugă şi îmbogăţirea aerului în ozon, provocată de raşina arborilor. Aerul din aceste păduri este cel mai potrivit şi cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioadă de lungă convalescenţă.
    • frunzisul des al pădurii acţionează ca un ecran protector şi atenuează zgomotul (reduce poluarea fonică), asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjurător;
    • pădurea conţine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci comestibile, nectar şi polen al florilor etc. Pădurile, luminişurile, văile, tăieturile şi plantaţiile adăpostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente în ţara noastră. Şi, deoarece farmacopeea naturală este în continuă expansiune, se poate uşor înţelege importanta tezaurului vegetal medicamentos aflat în fondul nostru forestier. OARE CE FAC GUVERNANŢII NOŞTRI???,.. NOI ŞTIM! – Deşi pădurea are un rol foarte important în menţinerea echilibrului ecologic, oamenii defrişează în mod constat pădurile. Tăierile legale nu afectează aşa mult pădurile, deoarece acestea respect regulile silvice: sunt tăiaţi doar copacii bătrâni, bolnavi, se fac tăieri pentru a face loc altor copaci să crească. Din păcate defrişările ilegale sunt cele care afectează pădurea. Dar în special GUVERNANŢII după părerea mea OAMENI FĂRĂ DE DUMNEZEU. Conform specialiştilor în domeniu, defrişările în România au determinat creşterea vitezei apelor care au provocat inundaţiile din anul 2010, dar şi în următorii ani!, „Omul superior acţionează înainte de a vorbi, iar apoi vorbeşte în conformitate cu acţiunile sale.” „Omul superior este sensibilizat de dreptate, omul inferior de avantaj.” „Virtutea nu este făcută să stea singură. Cel care o practică va avea vecini.”

  3. a. dragomir // 12 mai 2015 at 19:30 // Răspunde

    S-au ales ticalosii in conducerile de stat. Ne mint si ne pacalesc excrocii!

  4. Daniela Leonte // 13 mai 2015 at 16:53 // Răspunde

    Nu e vorba numai de straini! E vorba si de jafurile romanilor ,in toate padurile tarii. Imi doresc sa apuc ziua in care se va vota o lege care sa-i pedepseasca ,pe toti cei care jefuiesc padurile noastre,care le taie dupa cum vor.Mi-ar placea sa fie pedepsiti cu inchisoarea pe viata!

  5. Constantin Marinescu // 18 mai 2015 at 8:53 // Răspunde

    Mai dureros decat ceea ce se intampla nu cred ca se poate… ticalosii ne fura aurul verde , puritatea , viata insasi, fara ca nimeni sa-i traga la raspundere. E odios si acest JAF trebuie sa inceteze ! Ce face presedintele actual, si ce au facut ceilalti ?????? Toti trebuie sa plateasca si pentru asa nemernicie ar trebui sa fie incarcerati ani multi. Sunt profund mahnit si infierez din toata fiinta mea nemiloasa despadurire a SFINTEI ROMANII.

  6. Programul Radarul Padurilor poate fi diversificat si ajutat prin atragerea a unor ONG uri asociatii sau cluburi de sport extrem (speologie, alpinism escalada, mountainbikeing) si chiar turisti amatori.
    Sunt multe asociatii care organizeaza in mod regulat excursii (drumetii). Participantii sunt de iubitori de munte, natura ei strabat in lung si-n lat padurile tarii si ar putea raporta catre un TELVERDE orice activitate suspecta !

  7. Suntem inconstienti!prin aceste abuzuri in viitorul apropiat ramanem fara AER de Calitate!!!!!!!!

  8. Cui sa te adresezi,cand urechea care te asculta este tot una cu mana care jefuieste tara si ne distruge padurile? Autorii acestor nemernicii sunt satane impamantenite in Romania.

  9. Florea Buica // 24 iulie 2015 at 15:56 // Răspunde

    Vechea Dacie, Valahia, sau tara neagra, actuala romanie de azi impreuna cu bulgaria, yugoslavia, croatia, bucovina, basarabia, parti din ungaria si cehia, erau paduri virgine la fel ca in brazilia. Odata cu expansiunea Imperiului roman, austro-ungar. turcesc, rusesc, uniunii europene, aceasta virginitate, aceste paduri sint pe cale de disparitie. E una din cauzeele distrugerii efectului Schumann.

  10. Horia Olteanu // 31 iulie 2015 at 18:00 // Răspunde

    Nu pot sa semnez petitia , imi da eroare 404 , NOT FOUND

  11. Liliana Carmella Chirititescu // 29 septembrie 2015 at 11:58 // Răspunde

    Cine sa combata jaful,jefuitorii? Miza si lacomia sunt prea mari.

  12. Vreau sa semnez petitia, dar nu reusesc. Campurile sunt dezactivate si nu reusesc sa introduc datele.

  13. ARESTATI PARLAMENTARI, GUVERNUL SI MILIONARI CU AVERI NEJUSTIFICATE. COFISCATILE AVERILE NEJUSTIFICATE.FOLOSITI RECUPERARILE LA REPLANTARE SI PUNETI PE ACESTIA LA SA REPLANTEZE.
    CU PESTE 150 DE MLIARDE SI O ARMATA DE HOTI REFACETI CE AU STRICAT.NU PRECUM COMUNISTI CI PRECUM ISLANDEZI.SIMPLU.NU ARE NIMENI CE SA VA FACA .DIN CONTRA PROBABIL VE-TI PRIMI SPRIJN SI DE LA UE SI US.SIMPLU

  14. Vedeti ca apare inscrisul “petitie inchisa”! Nu am putut semna petitia ; faceti ceva!cum e posibil asa ceva?

  15. Oprit exportul si nu se mai taie in plus

  16. Ar trebui ca guvernantii nostri( mai bine zic “parlamentarii”) sa emita lege care sa pedepseasca aspru, pe cei ce taie padurile tarii.-

  17. acest ministru de acum crede ca deschizind o pagina pe facebook a rezolvat problemele defrisarilor.daca postezi vreun mesaj sint sigur ca-l va citi la fel cum se ocupa cu aceasta problema a mediului.nu stiu cine ii alege pe acesti mameluci in guvern care sint complet depasiti de situatia actuala

  18. Doina Brebenel // 13 aprilie 2016 at 17:42 // Răspunde

    Suntem furati cu buna stiinta si nu facem nimic sa stopam acest jaf. Verifica cineva hotia asta? Cine se face vinovat?

  19. SUNT TOT AACEEASI EXCROCI IN FRUNTEA STATULUI ,DOR SE ROTESC.

  20. Nu merge semnată petitia

  21. ”Semnati petitia!”, dar campania este inchisa. Ce semnăm?

  22. Eu văd așa această problemă.
    Interzicerea tăierii copacilor din pădurile României indiferent de felul de proprietate și indiferent de motiv.
    Scurt.
    Se interzice tăierea copacilor din pădure.
    A nu se înțelege naționalizare.
    Nu.
    Proprietarii să fie cei care sunt în drept să fie dar, să nu aibă voie să taie niciun copac, chiar dacă este proprietate privată.
    După ce tot ce s-a tăiat, toate pădurile care au fost defrișate vor fi replantate, de abia după aceea m-aș gândi la o modalitate de a permite exploatarea lemnului, cât mai rațională și mai corectă din punctul de vedere al protejării naturii.
    Numai că nimeni, azi, nu cred că are vreun interes să salveze pădurile României. Când zic nimeni, mă refer la cei cu putere de decizie.

  23. Link-ul de protest nu functioneaza (azi 22 Mai 2020)

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii