Noutăți

De la Hyperloop-ul lui Coandă la sângele artificial. Uimitoare invenții tehnice ale românilor!

  •  
  •  
  •  

România a dat mulți oameni de știință iluștri în medicină, tehnologie, aviație, inginerie și nu numai. Sunt multe invenții foarte cunoscute ale românilor, cum ar fi avionul cu reacție al lui Henri Coandă, dar mai există multe altele.

Proiectul Hyperloop a fost anunțat de Elon Musk încă din vara lui 2013, dar n-a mers mai departe dincolo de a prezenta planurile inițiale. El a spus că n-are un interes prea mare de a-l transforma într-un proiect viabil, dar pare să se fi răzgândit.

Totuși, Hyperloop nu este o idee inovatoare a lui, ci a avut și Henri Coandă una foarte bună, pe care n-a apucat s-o ducă la îndeplinire. Acesta a gândit și testat un sistem similar Hyperloop încă din secolul trecut.

El a spus că folosind invenția sa, oamenii ar fi putut călători între București și Ploiești în maximum 8 minute, cu o viteză de circa 500 de kilometri pe oră.

Coandă a gândit pentru prima oară acest sistem de transport în anii ’70, înainte de moartea sa din 1972, iar apoi inginerii au testat sistemul în localitatea Măneciu, din judeţul Prahova, pe o distanţă mică.

Cercetătorii au testat sistemul de transport prin tub vidat, în tuneluri, dar şi la suprafaţă. Coandă visa să unească Bucureşti de Braşov şi Constanţa, dar şi de Oraşul Viitorului, un fel de Silicon Valley al României, amplasat pe plaja cuprinsă între Delta Dunării şi brațul Sfântul Gheorghe, potrivit hipo.ro.

Ceea ce este tehnologia în prezent se datorează în mare parte unui om prea puțin cunoscut în România: Ștefan Odobleja. El a creat conceptul de „cibernetică”.

Aceasta vorbește despre controlul prin retroacțiune, iar termenul s-a răspândit cu precădere în sistemele digitale, dar nu se limitează la atât. Cibernetica se ocupă de modul în care un sistem  prelucrează informațiile și reacționează la acestea.

De asemenea, cibernetica studiază și modul în care sistemele se modifică sau permit modificări pentru a-și optimiza acțiunile.

Medicul Ștefan Odobleja este creatorul psihociberneticii și al ciberneticii generalizate și a scris despre aceasta în 1929 studiul „Metoda de transonanță toracică“ în care enunța și legea reversibilității.

În 1937 anunță și opera sa principală: „Psihologia consonatistă“, prin care face publică prima variantă a concepției cibernetice generalizate si demonstrează caracterul multi și interdisciplinar al acesteia.

Dacă realizarea unui perpetuum mobile i-a fascinat pe oamenii de știință, Nicolae Vasilescu-Karpen a reușit să producă așa ceva. El a creat o pilă electrică pe care a pornit-o în urmă cu peste 60 de ani și încă funcționează. El a spus ca va funcționa la infinit.

Pila Karpen” este ținută în Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida” din București, fiind obiect de patrimoniu, și este depozitată într-un seif situat în biroul directorului.

Conceptul de perpetuum mobile presupune că un aparat este capabil să funcționeze la nesfârșit, fără să primească energie din afară. Deocamdată, Karpen încă are dreptate și a creat așa ceva.

Pila Karpen” a fost brevetată în 1922. Alexandru Mironov a scris pentru „Știință și Tehnică“ despre această invenție. „În interior are un electrod de aur, un altul de aur platinat, închiși în doi cilindri de sticlă, muiați în acid sulfuric pur și un mic motoraș electric (de fapt, un fel de osciloscop) care îmi arată că pila funcționează”, scria Mironov.

La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, majoritatea experților în aviație erau preocupați de avioane și de pilotarea acestora. Totuși, un tânăr pe nume Anastase Dragomir s-a concentrat pe siguranța aparatelor de zbor și, implicit, a pasagerilor acestora.

Și-a perfecționat propriul sistem de salvare a piloților și pasagerilor în caz de accidente.

Această invenție era „un nou sistem de parașutare din aparatele de locomoție aeriană, fiecare pasager având o parașută proprie care permite, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion, astfel încât parașuta, împreună cu pasagerul instalat pe scaun, să treacă printr-o deschizatură a podelei”.

Brevetul prevedea ca acest ansamblu de celulă-parașută să aibă mai multe comenzi, manevrabile de către pilot.

În 1950, Anastase Dragomir a obținut un nou brevet, de data aceasta în România, pentru „celula parașutată“, care consta în folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus. În 1959 a înregistrat o nouă cerere pentru construirea unui avion cu astfel de scaune.

Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar român, fondator al școlii românești de imunologie și patologie experimentală, a desfășurat o intensă activitate de cercetare privind vibronul holeric și vaccinarea antiholerică.

Pe baza cercetărilor desfășurate în această direcție, medicul a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită „Metoda Cantacuzino”, folosită și astăzi în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră.

Implicându-se în studiul holerei, tifosului exantematic și tuberculozei, a creat noțiunea de imunitate prin contact. În campania din 1913, a condus prima vaccinare antiholerică masivă în focarele infecțioase, cunoscută în știință ca „Marea experiență românească”, care a salvat multe mii de vieți și a inițiat măsurile de combatere a epidemiei de holeră.

În primul Război Mondial, în calitate de conducător al serviciilor sanitare militare și civile, a luat măsurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic.

Creează o serie de lucrări precum descoperirea imunității celulare și umorale, sensibilitatea și lipsa de imunitate a organismului față de scarlatină, studii cu renume mondial asupra holerei și vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar în 1912 creează vaccinul antitific.

Probabil cea mai revoluționară invenție medicală românească din ultimii ani este un dispozitiv care permite regenerarea nervilor secționați în urma unor traumatisme.

Premiată cu aur la Târgul de Inovații de la Bruxelles, invenția nu numai că ar putea înlocui cu succes grefele de nervi, dar va reduce costurile unui astfel de tratament, dat fiind că tubul realizat de români și considerat „ultima frontieră în microchirurgie” costă doar 100 de lei.

Cercetătorii români de la Cluj au creat sânge artificial dintr-un compus sangvin provenit de la anumite nevertebrate marine. Substanța e pe bază de hemeritrină, o moleculă ce transportă oxigenul în sângele anumitor viermi marini.

Acest sânge poate fi utilizat pentru anumite cazuri de transfuzie, invenţia românilor putând salva milioane de vieţi, potrivit playtech.ro.

Andrei Alexandrescu este un nume recunoscut mondial datorită implicării sale în domeniul programării. Acesta este cunoscut atât pentru cele două cărţi scrise de el: „Modern C++ Design” şi “C++ Coding Standards: 101 Rules, Guidelines and Best Practices”, cât şi pentru dezvoltarea limbajului D, pe care l-a coinventat împreună cu Walter Bright.

Din anul 2006 a început să devolte împreună cu Walter Bright limbajul ce a căpătat denumirea de „The Next Big Programming Language You Have Never Heard Of”.

O altă descoperire aparţine unei românce care în urmă cu aproape 17 ani a avut genială idee de a învăţa calculatoarele să vorbească între ele, creându-le astfel un limbaj specific.

Profesor la Stanford, creator şi architect de soft la Oracle, Daniela Florescu este şi creatoarea limbajului xQuery, mai exact limba în care vorbeşte internetul.

Acesta are rolul de a traduce numeroasele informaţii ce ne înconjoară şi de a ni le oferi în cazul în care avem nevoie. Limbajul descoperit de Daniela Florescu este, pe lângă SQL, al doilea limbaj de date suportat de Oracle, IBM, Microsoft şi restul companiilor mari.

 

 


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii