Noutăți

DACII DIN SPANIA – Regele Alfonso X el Sabio, urmașul lui Deceneu. Investigație a jurnaliștilor de la Formula AS, în Spania…

Iar Dicineo i-a învățat pe geți aproape toată filozofia și fizica și teoria și practica și logica și rânduiala celor douăsprezece semne și cursul planetelor și creșterea și descreșterea lunii și mersul soarelui și astrologia și astronomia și științele naturale…”. (Alfonso X el Sabio, Estoria de España)

Am pornit să căutăm un rege. Un rege spaniol, un rege ca nimeni altul: Alfonso X de Castilia, rămas în istorie cu supra­numele de el Sabio (Înțe­lep­tul).

Un rege care, vre­me de trei de­cenii și mai bine, din 1252 până în 1284, cât a durat domnia sa, s-a stră­duit să-și apro­pie și să ducă mai departe, prin toate faptele sale, înțe­lep­ciunea celui pe care l-a considerat strămoșul său de drept: Deceneu, da­cul.

Pagini întinse din cronica scrisă sub îndrumarea lui povestesc despre un regat fabulos și îndepărtat, Daçia, cel din care au purces geții și goții, ca să cucerească lumea, despre Dunăre, despre strămo­șii săi: enigmaticul don Zal­mo­xen „minunat de înțelept în filosofie”, despre marele rege don Bo­ruista „care a luat pă­mânturile ger­ma­nilor” și despre don Di­cineo Înțe­leptul, sfetnic al lui Boruista și aproa­pe sfânt.

Regele Alfonso așeza la temelia regatului său spa­niol, marea istorie dacică. Pen­tru el, nu există nicio îndoială: era unul dintre ei, ur­mașul lor de drept. Datoria lui, spusă ex­plicit în cărțile sale, era să le poarte gloria mai departe.

Dacia, ubi et Gothia

Suntem șase oameni. Șase jurnaliști care au plecat din țara lor, care astăzi se numește Ro­mânia, ca să descifreze tainele vechi ale istoriei spaniole.

De la București la Ma­drid sunt mai bine de trei mii de kilometri. Trei mii și mai bine de kilometri de șosele și autostrăzi, ca să ajungi până în țara asta stranie, aproape pustie și nepă­mânteană, Spania.

Sunt întinderi nesfârșite, în care pământul se vălurește până la orizont, acolo unde nu se mai află decât cerul.

Cer și pământ: un pământ arid, roșu, stâncos, presărat din loc în loc cu așezări fanto­matice, albite de soare, mici oaze de viață din­tr-un peisaj încremenit.

Prezen­tul, viața și zumzetul ei de acum au devenit, cumva, în tot decorul ăsta fantastic, o iluzie îndepăr­tată. Autostrada pe care te afli nu te mai poartă doar spre Madrid, ci în inima tim­pului, acolo unde trebuie să te întâlnești cu un rege ca nimeni altul.

Și, totuși, prezentul e aici, în buzunarul tău, într-un telefon care sună. Salut! E un prieten din orașul tău, orașul tău care se află acum la trei mii de kilometri distanță.

Te întreabă unde ești, îi spui. Te întreabă de ce te afli aici, îi spui și asta: pentru că un rege spaniol și-a făurit destinul pe temeiul stră­moșilor săi daci. Pentru că istoria Spa­niei a fost scrisă sub pecetea lui Za­molxe, Bu­rebista și De­ceneu.

Prietenul tace, face o pauză și te întreabă dacă ești ne­bun. Nu, nu ești, îi răspunzi. Pentru că nu tu ai inventat toate astea, ci ele sunt scrise în toate cărțile vechi de istorie spaniolă.

Suntem șase oameni și nu suntem nebuni. Am venit până aici cu uimirea și întrebările noastre. Istoria a fost scrisă, bătută în cuie, a devenit impo­sibil de clintit.

Nu e nicio îndoială: goții au ajuns în partea aceasta a Europei în anul 456, ca să înte­meieze marele regat spaniol. Aceeași isto­rie oficială pomenește însă de numele vechi al primelor triburi gotice: geații.

În 271, de pildă, ni se spune că goții se stabilesc pe teritoriul vechii Dacii, aflată atunci sub stăpâ­nire romană.

De aici vor mer­ge tot mai departe, pentru ca în 410, sub conducerea lui Ala­ric, să treacă prin foc și sabie Roma. Armatele lor sunt cele care aduc sfârșitul marelui Imperiu Roman de Apus.

Viața glorioasă a Romei, așa cum o știm, înce­tează sub nă­vă­lirea gotică. Ca principa­lă sursă este citat Iordanes, cu a sa De origine actibusque Getarum (Des­pre originea și marile fapte ale geților sau, pe scurt, Getica).

Ce nu mai citează, însă, istoria ofi­cială, este că același Iordanes, în aceeași lucrare, spune că goții sunt geți și că „în al doilea loc de ședere, adică pe pământul Daciei, l-au avut pe Zalmoxes, iar acesta era de o eru­diție filozofică admi­rabilă; de aceea goții s-au arătat mereu mai înțelepți ca toți barba­rii și ase­me­nea grecilor”.

Aceasta este, deja, partea de isto­rie care nu mai e pomenită, deși ea a fost scri­să și a însemnat căpătâiul unor po­poare, veacuri și veacuri la rând.

Getica lui Iordanes apărea în anul 551 și dispărea, ciudat, vreme de veacuri, ca să fie recu­perată și cinstită abia din secolul al XIII-lea.

În schimb, istoricul creștin din antichitatea roma­nă, Paulus Orosius, refugiat în Afri­ca de groaza cuce­ritorilor goți, scria, la puțin timp după cu­cerirea Romei de către armata lui Alaric, Dacia, ubi et Gothia (Da­cia, unde e și Goția).

Apoi conti­nua: „Iar nu de mult, geții, care se numesc astăzi goți, de care Ale­xandru cel Mare a zis că tre­buie să te ferești, de care Pirrhus s-a îngrozit și chiar și Cezar i-a ocolit, părăsindu-și și golindu-și sălașurile, au intrat cu toții în provinciile romane…”.

După ce au supus întreaga Europă, plecați, cum o arată toate hărțile de azi, din Dacia, geții, care se numeau, în anul 456, goți, ajungeau și   ră­mâneau în provincia romană din Spania. Nu, nu suntem nebuni: de asta am pornit într-un drum atât de lung, ca să ajungem la adevăr.

Jugul triumfului getic

Pe treptele uriașei Biblioteci Naționale din Madrid, unul lângă altul, împietriți în nemurire, se află un sfânt și un rege.

Sfântul Isidor din Sevilia, născut în anul 560 și plecat la ceruri 76 de ani mai târziu, în 636, arhiepiscop hispanic și unul dintre marii Părinți apuseni ai Bisericii, și Regele Înțelept, Alfonso X, 1221-1284. Un bătrân erudit, cu privirea adâncită în taina lucrurilor lumii și un tânăr superb, care întinde spre oameni rodul înțelepciunii sale, o pagină scrisă…

Ca să ajungi la intrarea în marea bibliotecă, unde te așteaptă statuile lui Lope de Vega și Cervantes, trebuie să treci printre Sfânt și Rege. Sunt acolo, primii, pe aceeași treaptă, la temelia fabuloasei culturi spaniole. Nu se putea altfel. Isidor din Sevilia, got (adică get) la origine, a fost primul mare cărturar al regatului spaniol.

Iar Alfonso X este considerat astăzi poate cel mai cult rege din istoria monarhiilor lumii. La începutul secolului al VII-lea, când Isidor își scria operele, goții (geții) erau de mult în Spania și amintirea șederii lor în Dacia devenea obiect de preocupare is­torică.

Isidor își scrie cronica sa Historia de re­gi­bus Gothorum, Wan­dalorum et Suevorum (Istoria despre regii goți­lor, vandalilor și suevilor) pentru a lăuda „fecundi­ta­tea glorioasă” a po­­po­rului gotic că­ruia „îi slujea ascultătoare Roma însăși”, doar că el por­nește de la afir­ma­ția lui Paulus Oro­sius, că goții sunt geții de altă­dată.

Doar că ma­rele căr­­turar spa­niol merge mai departe de atât și, folosin­du-și co­pleșitoarea erudi­ție etimo­lo­gică și ge­nea­lo­gi­că, arată, prin­tr-o teorie pro­prie, că goții sunt chiar geții.

Con­clu­ziile lucrării sale sunt lim­pezi: „Lo­cuind lângă împărăția scitică unde sunt munți înalți, ei stă­pâneau acești munți îm­pre­ună cu alte neamuri, de unde, alun­gați de năvala hunilor, au trecut Dunărea și s-au su­pus romanilor.

Dar ne­putând suporta nedreptă­țile aces­tora, mâ­nioși, năvă­lesc în Tracia, pus­tiesc Italia, se în­dreap­tă asu­pra Galiliei și trecând fără împotrivire Munții Pirinei, ajung până în Spa­nia, unde și-au așe­zat sălașul vieții și al Im­periului lor”.

Roma însăși, spune Isidor, a ajuns „să primească jugul trium­fului getic”. În elogiul adus Spaniei, în încheie­rea lucrării sale, Isidor scrie că aceasta este țara unde „înflorește glo­rioa­sa fecunditate a poporu­lui getic” (Ge­ticae gentis gloriosa fecun­ditas).

Ce ar mai fi de spus, când lucrurile au fost de multe scrise, iar oamenii care au făcut-o te pri­vesc acum din nemurirea lor încremenită în piatră? Doar să urci treptele Bibliotecii Naționale și să te oprești o clipă între un sfânt și un rege. Apoi să intri ca să afli povestea unui manuscris pierdut.

Citește mai mult: Formula AS


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii