Codul administrativ, adoptat de Senatul României, un instrument utilizat de Budapesta pentru erodarea suveranităţii României?

Adevarul.ro: Modificările la Codul administrativ adoptate de Senatul României pot reprezenta o bornă importantă pentru efortul Budapestei şi a UDMR în direcţia autonomiei Ţinutului Secuiesc, tensionând relaţia bilaterală şi plasând România într-o poziţie nefavorabilă, în anul Centenarului.

În data de 11 iunie, Senatul României a adoptat cu 85 de voturi pentru, 25 împotrivă şi 11 abţineri, un proiect de lege care modifică Codul administrativ în direcţia descentralizării şi a diluării rolului unor funcţii administrative, în special cea a prefectului. Un rol important în redactarea formei finale a avut-o UDMR. Principalul partid reprezentativ pentru minoritatea maghiară din România vede în aceste modificări o cale spre atingerea „autonomiei locale reale“, după cum a declarat Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senatul României, într-un comunicat de presă. De ce reprezintă aceste modificări un subiect care depăşeşte cadrul strict administrativ şi raporturile dintre autorităţile locale şi centrale?

În primul rând, modificările adoptate în Senat şi propuse spre vot în Camera Deputaţilor sunt de fond, nu de formă. Cele 636 de articole ascund o serie de prevederi care erodează suveranitatea României, definită, printre altele, de limba oficială expusă în Constituţie. Astfel, art. 94 menţionează că „[…] prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte“, pentru un prag al minorităţii de 20%. Concret, serviciile deconcentrate, care reprezintă extensii directe ale Guvernului României, precum ANPC sau Garda Financiară, vor fi obligate să oficializeze limba maghiară, pe lângă limba română. Mai mult, în cadrul aceluiaşi articol, la alineatul 2, pragul de 20% menţionat anterior poate să fie contestat în cadrul entităţilor descrise mai sus, decizia fiind lăsată la nivelul organelor deliberative abilitate.

Dincolo de dezbaterea legitimă a modului în care minorităţii maghiare i se oferă un cadru instituţional care să funcţioneze, deteriorarea statutului de limbă oficială a limbii române, prin caracterul obligatoriu al limbii maghiare în deconcentrate, reprezintă un pas important şi îngrijorător spre autonomia Ţinutului Secuiesc. Această prevedere cântăreşte şi mai mult în momentul în care este plasată în contextul relaţiei regionale dintre România şi Ungaria lui Viktor Orban. Acesta din urmă nu a ascuns faptul că urmăreşte „unificarea naţiunii peste graniţe“, formulare folosită într-o scrisoare trimisă de biroul prim-ministrului către cetăţenii ungari aflaţi în afara graniţelor, document citat de publicaţia Budapest Beacon, închisă recent sub presiunea Fidesz. Mai mult, în acelaşi articol, se face referire la amendamentele aduse de Fidesz Constituţiei Ungariei, prin care se exprimă aderenţa la „stabilirea auto-guvernării“ comunităţilor maghiare din afara graniţelor, o exprimare ce reprezintă un afront la integritatea şi suveranitatea ţărilor cu astfel de minorităţi, cea mai importantă fiind în România.

Citeste mai mult: adev.ro/papw3w

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină