Noutăți

Citește cuvintele pline de înțelepciune ale lui Kahlil Gibran despre Bucurie și Tristețe

Iată ce a scris poetul Kahlil Gibran despre Bucurie și Tristețe în lurarea sa, Profetul:

„Bucuria este tristeţea fără mască.

Şi însăşi fântâna din care a ţâşnit râsul vostru, a fost adesea plină de lacrimi.

Şi cum ar putea să fie altfel?

Cu cât mai adânc vă sapă-n fiinţă tristeţea, cu atât mai multă bucurie veţi cuprinde în voi.

Cupa în care vă aşteaptă vinul, nu este, oare, aceeaşi pe care focul a ars-o în cuptorul olarului?

Iar alăuta care vă alină sufletul, nu este acelaşi lemn, mai înainte, chinuit de cuţit?

Când sunteţi veseli, scrutaţi-vă adâncul inimii şi veţi afla că ceea ce vă umple de bucurie nu-i altceva decât ceea ce şi tristeţea v-a dăruit.

Când sunteţi trişti, iarăşi scrutaţi-vă inima şi veţi vedea că, într-adevăr, lacrimile vin de la ceea ce, cândva, desfătarea voastră fusese.

Unii dintre voi spun: „Bucuria este mai mare decât tristeţea”, iar alţii zic:

„Nu, tristeţea este mai mare decât bucuria”.

Ci, iată, eu vă încredinţez că ele sunt de nedespărţit.

Împreună sosesc în casa voastră şi, când una se aşează cu voi la masă, nu uitaţi, cealaltă în patul vostru s-a şi culcat.

Într-adevăr, sunteţi în cumpănă, asemenea unei balanţe, între bucuriile şi tristeţile voastre.

Numai când sunteţi goliţi de voi înşivă, talerele sunt nemişcate şi în echilibru.

Când, însă, paznicul comorii vă va ridica spre a-şi cântări aurul şi argintul,va trebui ca bucuria şi tristeţea voastră să se ridice ori să scoboare.”

Sursa foto: www.onefemalecanuck.com


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

1 Comment on Citește cuvintele pline de înțelepciune ale lui Kahlil Gibran despre Bucurie și Tristețe

  1. bogeanu gabriel // 29 iulie 2016 at 21:39 // Răspunde

    Eu am citit cate ceva din Gibran cand nu eram credincios si eram pasionat de new-age. Chiar si atunci mi s-a parut curioasa poezia lui, nu avea mare legatura cu crestinismul (eu credeam ca e musulman), parea un fel de new-age.
    Acum mi s-a confirmat impresia citind si wikipedia in engleza: http://en.wikipedia.org/wiki/Khalil_Gibran
    El s-a nascut intr-o familie catolica de rit maronit. In wikipedia in romana scrie ca a fost excomunicat: „Este excomunicat din cadrul comunităţii creştine maronite din care făcea parte, datorită convingerilor sale religioase prea flexibile, poziţiei împăciuitoare faţă de religiile creştină şi musulmană.”
    De fapt in engleza scrie ca era influentat de teosofie. „Much of Gibran’s writings deal with Christianity, especially on the topic of spiritual love. But his mysticism is a convergence of several different influences : Christianity, Islam, Sufism, Hinduism and theosophy.”

    Societatea Teosofica este infiintata in 1975 si este o societate oculta care sub forma unui amestec de religii combinate cu crestinismul aduce de fapt conceptiile hinduismului si budismului in apus. http://www.crestinortodox.ro/secte-c…ia-124716.html
    Chiar fondatoarea, Helena Blavatsky, o rusoaica de etnie germana, fusese un timp in Tibet, dupa care a spus ca e medium si astfel a infiintat aceasta societate. Chiar propovaduia un Mesia, Maitreya, acesta a fost gasit intr-un indian care a fost initiat apoi in practici oculte (e descris ceva in parintele Paisie si marii initiati). Numai ca indianul s-a revoltat la un moment dat si nu mai vrut sa fie mesia, asa ca a trait pana la batranete ca un om normal.
    Rudolf Steiner a fost un membru de marca a acestei societati, a plecat din cauza ponderii prea mari puse pe religiile orientatel si a propovaduirii unui mesia. Si-a format propria societate, tot oculta, care incerca sa imbine ocultismul cu stiinta, numita antopozofie.

    Revenind la Gibran, se pare ca in America a luat contact cu aceste conceptii si si-a insusit o parte din ele.
    Teosofia e de fapt initiatoarea conceptiilor new-age. Se pare ca scopul a fost atins, azi multi oameni au conceptii new-age (imbinare a religie cu paranormalul) si probabil si conceptiile ecumeniste au o radacina de aici (imbinarea religiilor sau cultelor crestine).
    Cartea „Profetul” ar sugera ceva de tipul mesia , in engleza scrie: „The book became especially popular during the 1960s with the American counterculture and New Age movements.”

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*