Noutăți

Cea mai mare Hiperinflație din istorie a avut loc în Ungaria. Prețurile au devenit astronomice…

Situația economică din Venezuela ține în prezent prima pagină a ziarelor. Milioane de venezueleni se luptă în aceste zile să-și procure alimentele de bază, asta după ce prețurile s-au dublat de la o lună la alta, și vor ajunge, potrivit economiștilor, la 1 milion de procente până la sfârșitul acestui an.

Ultima hiperinflație majoră dintr-un stat a avut loc în Zimbabwe între anii 1990 și anii 2000, perioadă în care autoritățile au ajuns să imprime bancnote de 100 de miliarde într-o încercare disperată de a combate fenomenul. De fapt bancnota de 100 de miliarde valora aproximativ 30 de dolari americani. Dar hiperinflația din Zimbabwe a fost doar a doua cea mai gravă din istorie. Cel mai mult de suferit au avut însă maghiarii, între anii 1945 și 1946, când rata zilnică a inflației a fost de peste 200%.

Ungaria a început să bată prima sa monedă după destrămarea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul primului război mondial. Aceasta a fost numită Korona, dar fiind o țară fără economie reală în acea perioadă valoarea unui korona a scăpat rapid de sub control. Pentru a opri inflația, guvernul a decis să elimine moneda și a introdus moneda Pengő în 1927. Pengő a fost corelat cu prețul unui gram de aur, iar la început a fost una dintre cele mai stabile valute din lume. Aceasta a ajutat Ungaria să treacă cu bine prin marea criză economică din Europa din anii 1930 și apoi prin cea mai mare parte a celui de-al doilea război mondial. Dar războiul a devastat țara din punct de vedere economic, iar valoarea pengőului a scăzut.

După război, guvernul de la Budapesta nu a mai putut controla nici această monedă, iar Ungaria a ajuns în pragul falimentului, după cum notează cei de la Business Insider: „Ceva care costa 379 Pengö în septembrie 1945, costa 72.330 Pengö în ianuarie 1945, 453.886 Pengö în februarie 1946, 1.872.910 în martie a aceluiași ani, 35.790.276 Pengö o lună mai târziu, 862 miliarde Pengö până la 15 iunie 1946”.

Pentru a face față situației, guvernul a continuat să introducă noi monede cu aceste zerouri astronomice, Mpengö (sau 1 milion Pengö) care la rândul său a fost înlocuit cu Bpengö (sau 1 miliard Pengö) care a fost înlocuit cu Adopengö indexat cu inflația. Bancnotele aveau același design, fiind doar colorate diferit.

Pentru a vă face o idee despre cât de mulți bani au fost tipăriți în acele vremuri, luați în considerare faptul că, în iulie 1945, pe piața maghiară erau doar 25 de miliarde. Aceasta a crescut la 1,646 trilioane până în ianuarie 1946, până la 65 milioane de miliarde în mai 1946 și 47 de miliarde de trilioane în iulie 1946. În cele din urmă, în august 1946, guvernul a înlăturat pengő-ul și derivatele sale, introducând o nouă monedă, forint. Din fericire pentru vecinii noștri situația economică a țării s-a stabilizat, forintul fiind și în prezent în circulație, asta până în 2020 când Ungaria va trece la euro.

Digi24:ro: Potrivit statisticilor, inflaţia era de 207% pe zi. Cât de dificilă a fost situaţia din Ungaria o arată evoluţia kilogramului de pâine. Astfel, în august 1945, preţul era de 6 pengő, apoi a urcat rapid la 80 şi la 135 de pengő, în luna noiembrie. La începutul lui decembrie 1945, preţul era de 310 pengő, ca să ajungă la 550, 700 şi până la 7.000 de pengő la finele lunii.

Din mai 1946, preţul unui kilogram de pâine a evoluat de la 8 milioane de pengő până la 5 miliarde 850 de milioane, în iunie.

sursa: https://www.amusingplanet.com/2018/08/hungarys-hyperinflation-worst-case-of.html

traducere și adaptare: Radu Ungureanu


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii