Ce ne spune luna iulie?

Soarele va fi în constelația Gemeni la începutul lunii iar pe 21 va trece în Cancer.

Văzut de pe Soare, Pământul se va afla în constelața Sagittarius până pe 23 iulie când va intra în Capricornus. Pe 6 iulie, Terra va fi în apropierea planetei Pluto, la 2° depărtare aparentă. De pe Marte, Pământul se va vedea imediat după apusul Soarelui pentru o perioadă scurta de timp, în constelația Sagittarius.

Pe 4 iulie planeta noastră se va afla la “afeliu”, cea mai mare depărtare de Soare, la 152.103.776 km depărtare. Luna Nouă se produce pe 16 iulie la ora 04:24 și pe 31 iulie la ora 13:43.

Elemente atribuite lunii iulie: nufărul și nemțișorul de câmp sunt florile lunii iulie, iar ulmul și chiparosul sunt copacii lunii. Piatra prețioasa a lunii iulie pare să fie rubinul.

Iulie este luna Sfântului Ilie, cel care leagă și dezleagă ploile, tună, fulgeră și trăznește, plesnind cu biciul de foc. Iulie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Aprilie în fiecare an și în anii bisecți ca Ianuarie.

În tradiția populară se spune că luna iulie este luna lui ”Cuptor”, perechea lui ”Făurar”. Ultima săptămână a lunii este săptămâna cea mai călduroasă a anului. Zicalele vechi spun că, pe cât de frig este în vremea lui ”Făurar”, pe atât de cald va fi în luna lui cuptor!

I.L.Caragiale spunea despre luna iulie: “Căldura crește: 45 grade. Primăria ia măsuri, ca stropitorii stradelor să administreze trecătorilor asudați câte o dușe rece. Pentru aceasta se va mai adăogi la biletul cel galben încă vreo câteva zecimi comunale.”

Sunt multe legendele legate de aceasta lună, iar una dintre ele ne este povestită de ziarul Lumina: Pe vremuri, puţine zile de peste an erau aşteptate cu o aşa de mare teamă ca cele trei sau şapte zile cunoscute sub numele de Pârlii sau Pârlele. Se spunea că Pârliile ar fi nişte surori ale lui Sântilie, cei care nu le ţineau zilele asistând neputincioşi cum acestea le … pârleau recoltele sau trupurile. Ilie Pălie şi Foca, personajele mitologice principale din aceste zile, evident după Sântilie, erau ţinute pe 21, respectiv 22 iulie, de teama incendiilor şi a arşiţelor prea mari, crezându-se cu tărie că Pălie ar naşte focul, iar Foca ar sufla în el spre a-l face mai mare! Au fost de ajuns câteva incendii teribile în aceste zile, pentru ca sute de ani oamenii să nu mai facă nimic pe 21 şi pe 22 iulie, a arătat Marcel Lutic. În plan mitic, cele două divinităţi erau în legătură cu zeul focului şi al Soarelui la români. Există credinţa că Ilie Pălie şi Foca îl însoţeau pe Sântilie în călătoriile sale pe cer, fiind vizitii la carul său de foc. Numele Pălie ar deriva din verbul „a păli“, care avea sensul de „a arde“, „a pârjoli“, „a ofili“, ziua lui Ilie Pălie neavând, aşadar, nici o legătură cu … păliturile (loviturile). „Mai interesantă e povestea numelui celeilalte sărbători, numită şi Sfântul Foca, Opârlia. Foca e una dintre puţinele, dacă nu singura, sărbătoare comună a creştinilor ţinută şi de musulmani, aceştia păzind-o de când le-ar fi ars şapte sate din cauza faptului că au lucrat de Foca. De altfel, Foca apare în tradiţia populară ca un personaj răzbunător, arzând casa, stogurile de fân, cerealele, cirezile de animale şi chiar pe cei care îndrăzneau să lucreze în aceasta zi“, a mai spus Marcel Lutic, de la Muzeul Etnografic al Moldovei.

reportaj de Madalina Corina Diaconu

sursa: astro-urseanu.ro, ziarul financiar, cpt, ziarul lumina

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină