Noutăți

Căutând o comoară au dat peste alta: Tezaurul monetar antic de argint de la Vărbila (jud. Prahova)

Vechea legendă a existenței comorii de la Mănăstirea Vărbila i-a înnebunit pe căutători de comori prahoveni. Povestea unei presupuse comori de 40 de kilograme de bijuterii, veche de 500 de ani, care a fost îngropată de călugări undeva în jurul mănăstirii Vărbila din Prahova a aprins imaginaţia căutătorilor profesionişti, dar şi pe a autorităţilor.

Ctitorie a trei boieri din zonă, biserica Mănăstirii Vărbila a fost ridicată între anii 1510-1532, în prezent făcând parte din categoria monumentelor istorice grupa A, de valoare naţională şi universală. La 1600, se pare că în biserică ar fi poposit şi Mihai Viteazul, venire prilejuită de înfruntarea de la Bucov, cu polonezii conduşi de Jan Zamoisky.

varbila

Mănăstirea Vărbila

Cu perioade de mărire şi decădere şi o istorie zbuciumată, presărată de dezastre naturale, incendii şi jafuri, între anii 2008-2012, Ansamblul Medieval al fostei Mănăstiri Vărbila a fost restaurat şi redat circuitului cultural şi spiritual. A fost şi momentul readucerii pe tapet a legendei despre comoara de la mănăstire, o poveste care îşi are rădăcinile într-un fapt real, petrecut în 1940. În anul respectiv, la baza turlei bisericii, ar fi fost descoperită o mică comoară, ascunsă aici chiar de călugării care au slujit în trecut în lăcaşul de cult. Legenda, transmisă prin viu grai de locuitori, vorbeşte despre o comoară veche de 500 de ani, care ar conţine 40 de kilograme de obiecte din argint şi din aur, vase de cult, cărţi şi chiar bijuterii. O mică parte ar fi fost zidită în clopotniţă, iar o alta a fost ascunsă într-un sipet, undeva în pădurea din jurul mănăstirii Vărbila.

Existenţa comorii s-ar explica prin faptul că, în jurul anului 1530, biserica era foarte bogată, adunând valori din donaţiile făcute de Radu Paisie, boier din zonă şi apoi domnitor, dar şi din alte surse, familii bogate, înrudite cu Radu Paisie. În următoarele sute de ani, cu ocazia deselor cotropiri, călugării au ascuns comoara „într-un loc foarte dosnic şi apărat de toate vitregiile sociale şi naturale“.

La finalul lucrărilor de renovare, actualii slujitori de la Vărbila vorbeau şi de o altă legendă, a unui tunel secret de evacuare, care făcea legătura între mănăstire şi pădurea din apropiere. Povestea comorii a fost luată foarte în serios şi de autorităţile locale şi judeţene. În 2014, acestea au decis să se implice prin aducerea de echipamente performante de detecţie a metalelor, comoara având o importanţă de tezaur şi nu una neapărat financiară. Autorităţile aduc ca argumente şi lucrarea istoricului român, Gheorghe Brătianu, care a scris, în 1935,  o istorie a românilor din legende şi povestiri, care până acum s-a adeverit în proporţie de 92%.

DSC_9111

DSC_9112

DSC_9105

De asemenea, din discuţiile purtate de autorităţi cu bătrânii din sat, locul mănăstirii, foarte bine ascuns şi adăpostit, nu avea cum să nu fie şi loc de tezaurizare. Mănăstirea se află la aproximativ 20 de km depărtare faţă de Ploieşti, în satul Vărbila, comuna Iordăcheanu, în mijlocul unei perdele de pădure de peste 2.000 de hectare care poate ascunde multe taine.

Și totuși, detectoriștii autorizați au scotocit cotloanele acestei păduri și, pe 13 noiembrie 2013, în acestă pădure de la Vărbila care ascunde atâtea mistere neelucidate, a fost găsit un tezaur de monede antice de argint format din 93 de monede republicane romane (denari republicani și imitații dacice) şi de tip thassos (tetradrahme din argint și imitații dacice), datând din secolele II-I î.Hr. Adâncimea de recuperare: 20-30 cm. El a fost predat către autorități, spre a fi curățat, restaurat și conservat.

Descoperitorii le-au dus direct la Muzeul Naţional de Istorie a României din București, deşi legea îi obligă să sesizeze, mai întâi, autorităţile locale, așa cum ne-a declarat Alin Frînculeasa, şeful biroului Arheologie al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Potrivit şefului Biroului Arheologie, obiectele sunt mult mai valoroase pentru public dacă sunt expuse în judeţele în care au fost găsite.

Acesta este cel de-al patrulea tezaur descoperit în anul 2013 pe teritoriul judeţului Prahova, de către persoane care au folosit aparatură de detectare a metalelor. Chiar dacă tezaurul monetar antic descoperit nu face parte din comoara medievală atât de așteptată și de căutată de detectoriști, totuși, prin descoperirea lui se dovedește puterea economică a triburilor geto – dace din zona Munteniei.

Conf. Univ. Dr. George V Grigore


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*