Noutăți

Câteva mituri demolate, legate de CONSUMUL DE LAPTE. Este laptele „alimentul perfect”, așa cum ni se spunea în copilărie?

  •  
  •  
  •  

În statele cele mai dezvoltate ale lumii industria produselor lactate, una extrem de profitabilă, a finanțat o mulțime de studii care arată – previzibil – cât de benefice sunt laptele și derivatele sale, pentru sănătatea umană. Rezultatele unor astfel de studii au fost preluate de către presă și de către multi dintre medici și apoi propagate mai departe, astfel că laptele se bucură, printre alimente, de o reputație nemeritat de bună.

În primul rând, ar trebui să se știe că laptele, la fel ca și zahărul ori cerealele, constituie alimente foarte recent intrate în dieta umană. Vreme de milioane de ani, cu mult înainte de domesticirea unor animale erbivore, omul și strămoșii săi nu au consumat lapte provenit de la alte specii. În așa numita „dietă paleolitică” nu erau prezente cerealele sau laptele. În opinia unor medici și cercetători, intoleranța la lactoză își are originile în statutul laptelui (provenit de la alte specii) de aliment nou introdus (de doar câteva milenii) în dieta umană. O mulțime de date despre „beneficiile” laptelui pot fi obținute din lucrarea „Studiul China”.

a

Mitul numărul 1: „Laptele crează oase puternice.” Acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri despre lapte. Un studiu de amploare efectuat de către cercetători de la Harvard asupra unui număr de 72.000 de femei, care au fost monitorizate timp de două decenii, nu a furnizat nicio dovadă că, prin consumul frecvent de lapte sau lactate, pot fi prevenite fracturile sau osteoporoza. Un alt studiu, la care au participat 96.000 de persoane, a arătat că un consum sporit de lapte în adolescență era asociat cu șanse mai mari de apariție a fracturilor, în viața adultă.

Mitul numărul 2: „Consumul de lapte poate ajuta la scăderea în greutate”. Produsele lactate oferă beneficii zero pentru controlul greutății. Un studiu major a indicat, chiar, că produsele lactate ar putea duce la creșterea în greutate. În 2005, un organism reprezentativ al medicilor americani a cerut agenției pentru protecția consumatorilor din SUA să pună capăt campaniilor înșelătoare ale unor companii din industria laptelui, prin care se pretindea că greutatea corporală poate fi ținută sub control prin consumul de lapte. Prin urmare, în campaniile publicitare nu se mai poate pretinde, potrivit pcrm.org, că produsele lactate ajută la scăderea în greutate.

Mitul numărul 3: „Laptele este un aliment perfect.”  Laptele de vacă, oaie sau capră poate fi ideal doar ca hrană a vițeilor, mieilor sau iezilor (atâta vreme cât n-au fost înțărcați), dar este departe de-a fi un aliment perfect pentru specia umană. Mai mult de 60% dintre oameni prezintă, în diferite grade, o intoleranță la lactoză, care determină, adesea, simptome neplăcute cum ar fi crampele, diareea și balonarea. În afară de om, nicio altă specie de pe planetă nu mai consumă lapte, în mod natural, după înțărcare. Consumul excesiv de produse lactate a fost, de asemenea, asociat cu cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul mamar și ovarian.

z

Mitul numărul 4:Laptele este binefăcător pentru inimă”. Laptele și alte produse lactate se numără printre principalele surse de grăsimi saturate din dieta modernă. Sunt grăsimi implicate, după cum bine se știe, în formarea plăcilor ateromatoase! Laptele și derivatele sale conțin, de asemenea, cantități sporite de colesterol. Dietele bogate în grăsimi saturate și colesterol cresc riscul bolilor cardiovasculare, care rămân o cauză majoră a mortalității în țările dezvoltate, dar și în unele țări europene cu o economie mai puțin dezvoltată, între care se numără și România.

Deși nu e absolut obligatoriu să renunțăm total la lactate, ele fiind prezente într-o multitudine de preparate culinare și alimente procesate industrial, ar trebui să le consumăm, de obicei, cu moderație. Și, oricum, nu în fiecare zi! Produsele lactate obținute prin fermentare sunt mai bine tolerate de către organism decât laptele dulce, ele fiind mai puțin problematice pentru sistemul digestiv, datorită bacteriilor benefice din componență. Deci, să consumăm mai degrabă iaurt (preferabil preparat în casă), nu lapte dulce!

y

b

Sursa: www.pcrm.org

Autor: Tomi Tohaneanu


Cunoaşte Lumea --> Prima pagină


  •  
  •  
  •  

3 Comments on Câteva mituri demolate, legate de CONSUMUL DE LAPTE. Este laptele „alimentul perfect”, așa cum ni se spunea în copilărie?

  1. intotdeauna se poate si atfel:
    -Laptele nu intareste oasele!Daca te vira dreq pe o pista si da un avion peste tine iti face oasele praf.Asa ca ai nevoie de o pereche de ochelari si nu de un pahar cu lapte!
    -Nu vreau sa jignesc pe nimeni,dar,,nu poti sa fii balerina daca/de felul tau esti sa fii vaca”.Nu cred ca laptele poarte corecta ceva.
    -,,Pentru o viata sanatoasa consumati zilnic fructe si legume”,asa ca ,ceasca cu cafea in stinga, tabacu’in dreapta!Daca nu-i bine oricum nu o sa pot sa-l conving pe Piotr ca m-i s-o tras de la un pahar cu lapte!
    -,,Ai capra,ai treaba!N-ai capra,n-ai treaba!”Pentru o inima sanatoasa ai nevoie de liniste si odihna.Eu zic ca nu merita sa te sinucizi alergind dupa o capra pentru un pahar cu lapte.
    Si la noi se spune ca bem laptele ,,altei specii”,care mai contine si ,,altceva”,benefic puilor speciei respective.Noua?…Consumul de produse derivate(cauciuc natural,faina,creta,iaurt de pe vremea dacilor liberi)ar fi mai benefic!

  2. Daca ceea ce se gaseste in hipermarketuri sau adus din import poarta numele de lapte sau produs lactat nu inseamna ca ar contine neaparat lapte… Poate doar pe eticheta… Acesta e crudul adevar. De la o vreme si producatorii nostri au inceput sa bage si altceva decat lapte in ambalajele de produse lactate. Au constatat ca e mult mai profitabil financiar si rezista bine pe raft. O fi excesul de lapte daunator dar mai daunator este consumul chimicalelor vandute pe post de lapte de mai bine de un sfert de secol… Asa ca orice studiu s-a facut, a fost viciat iremediabil de consumul de pseudo-lapte si pseudo-lactate precum si de produse lactate reale dar aditivate chimic in procesul industrial.

    Ca regula generala, orice produs alimentar, oricat de natural si benefic ar fi pentru organism, daca e consumat in exces devine daunator. Situatia devine si mai grava cand avem de-a face cu produse falsificate sau aditivate cu chimicale daunatoare care, consumate chiar in cantitati mici, sunt nesanatoase si genereaza probleme complexe.

    Cat despre produsele lactate obtinute prin fermentare – da, ele par a fi mai usor digerate. Dar numai daca sunt din lapte 100% si neaditivat – adica de la animal. Altfel, sunt inutile sau chiar periculoase. Iaurturile sau alte chestii de pe rafturi contin niste lucruri mult mai apropiate de industria bio-chimica decat de zootehnie. O analiza de laborator dezvaluie nu doar o concentratie de lapte sub 20% (asta in cazul fericit al unor produse scumpe) ci si prezenta unor excipienti, coloranti, stabilizatori sau fermenti pe care niciun om normal nu le-ar baga in gura daca ar constientiza din ce surse provin… Cel mai bun exemplu pentru a constata necomestibilitatea anumitor produse este sa-i vedeti pe unii fabricanti cu ce-si hranesc copiii! Doar lapte de la vaca bunicii de 80 de ani, suc din merele si capsunile de la bunicul, cascaval de la unchiu’ din deal, etc. etc. absolut totul preparat in casa. Acesti copii au interdictie categorica de la parinti sa cumpere sau sa consume din ce se gaseste pe raft, incepand cu sucuri/dulciuri si terminand cu mezeluri/lactate, inclusiv propriile lor produse cu care nu-si hranesc nici cainii! Mai are rost sa ne intrebam de ce?!

    Iaurtul sau laptele acru facute in casa, ca pe vremuri, cu lapte de la producator, sunt infinit mai bune. Singura grija este ca producatorul sa respecte niste reguli de igiena. Cand traia bunica, spre exemplu, pe vremuri, nu mulgea si nu depozita laptele decat in vase curatate temeinic si oparite cu apa clocotita. Igiena produselor era un fapt obisnuit chiar si in zona rurala atunci cand nu exista frigider intrucat te puteai trezi numaidecat cu produsul compromis si nevandabil. Aparitia si raspandirea aparatelor frigorifice in timpul comunismului si la tara i-a facut pe unii mai lenesi in privinta “ritualului” igienizarii temeinice a recipientelor sau animalului. De aici si unele experiente neplacute avute de unii consumatori la contactul cu un produs obtinut fara respectarea tuturor “etapelor tehnologice” de obtinere.

  3. cetățeanul tulburat // 4 iunie 2017 at 19:11 // Răspunde

    Ar trebui să ne întrebăm cu ce se hrănesc mai marii lumii, având în vedere câte otrăvuri se află pe rafturi în orice supermarket?! Vede cineva vreun bandit (politician) de la comunitatea bandiților cu cravată la gât de la Bruxelles prin piață, prin supermarket?!

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii