Noutăți

„Careul de ași” ai imagologiei eminesciene. Pe urmele lui Jan Tomas, cehul care a realizat cea mai cunoscută fotografie a lui Eminescu

Text preluat din bilunarul CERTITUDINEA (disponibil în toată țara, în chioșcurile de ziare, sau în magazinul DACIA ART, deschis în București, pe Bv Carol I nr 40-42, peste drum de Biserica Armenească)

Dintre cele patru fotografii-portret certificate ca fiind ale lui Eminescu, una singură a făcut „carieră“. Ea a ajuns să se identifice cu efigia poetului naţional, cu întreaga sa poezie, cu poezia romantică în general şi poate chiar cu întregul romantism european

Dacă am face o statistică riguroasă a tuturor multiplicărilor acestei imagini (ţinând cont de toate caietele şi manualele şcolare, de ediţiile populare ale poeziilor, de ediţiile critice si de lux, de afişe, pliante, plicuri, timbre filatelice si postale, bancnote, monede, medalii etc.) am ajunge la peste un miliard de exemplare.

Eminescu este, fără îndoială, mai mult decât un brand. Este un simbol, oricât ar încerca unii să-l profaneze. Iar fotografia-blazon din 1869 s-a impus de la sine, prin eliminarea naturală a tuturor celorlalte.

Cele patru portrete care alcătuiesc „careul de aşi“ al imagologiei Eminescu sunt, în ordine cronologică: cel din 1869, făcut la Praga, în atelierul lui Jan Tomas, cel din 1880, făcut la Bucureşti de Frantz Duschek, cel din 1884, făcut la Iaşi, de Nestor Heck, şi cel făcut de Jean Bieling la Botoşani, în 1887-1888. Încercarea de a consacra o imagine reprezentativă a poetului a făcut-o Maiorescu, ilustrând ediţia princeps „Poesii“ cu portretul din 1880, făcut de Frantz Duschek.

Avatarurile imaginii canonice

După moartea poetului, imaginea „livrată“ publicului a fost cea a lui Jean Bieling de la Botoşani, reprodusă pentru prima oară în volumul „Henriette și M. Eminescu. Scrisori către Cornelia Emilian“ (Iaşi, Editura Şaraga 1893).

Fotografia convenea imaginarului unei epoci în care Eminescu era considerat filosoful pesimist, care a murit nebun, în mizerie.

Portretul apare pe coperta primelor ediţii Şaraga, pe cărţi postale, însă această „emblemă“ va fi în scurt timp refuzată de contemporaneitate. Fotografia nu-l reprezenta pe poetul de geniu, ci, aşa cum spunea Ion Scurtu în 1903, „este potrivită numai pentru a nedreptăţi pe poet şi a falsifica în ochii publicului imaginea fizionomiei adevărate a lui Eminescu“.

Se făcea, aşadar, încă de pe atunci, referire la necesitatea unui chip ideal, model inconfundabil, absolut şi abstract.

Cea de-a treia fotografie, realizată de Nestor Heck la Iaşi (1884), a avut o popularitate redusă.

Criticii literari şi publicul larg au respins-o, deoarece au recunoscut în ea semnele bolii. Portretul a fost totuşi reprodus pe coperta ediţiei Şaraga a volumului „Versuri si proză“ (1890), pe prima pagină a unor numere consacrate lui Eminescu din reviste ca „Flacăra“ (1912) sau „Gândirea“ (1929), precum şi pe coperta ediţiei Botez din colecţia „Clasicii români comentaţi“.

Portretul executat de Frantz Duschek în 1880 pentru albumul Junimii (al doilea, în ordine cronologică) a fost considerat, de cei care l-au cunoscut pe poet, drept cea mai fidelă reprezentare a lui Eminescu, în sensul realist şi complet al cuvântului: un Eminescu frumos şi puternic, o figură uşor spiritualizată de luptător.

Fotografia va fi reprodusă în ediţia princeps din 1883 a poeziilor eminesciene şi pe prima pagină a numărului de doliu al revistei „Familia“ (1889).

Dar, contrar acestei accepţiuni teoretice a contemporanilor, privind imaginea „oficială“ a poetului, preferinţa artiştilor plastici şi a publicului s-a îndreptat, încet-încet, către prima fotografie, cea executată la Praga, în 1869, de Jan Tomas.

Text preluat din bilunarul CERTITUDINEA (disponibil în toată țara, în chioșcurile de ziare, sau în magazinul DACIA ART, deschis în București, pe Bv Carol I nr 40-42, peste drum de Biserica Armenească)


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii