Noutăți

„Brânză de cauciuc din ulei de palmier”, ultimul experiment social pe stomacul românilor! De la săpun, la brânză!

Așa cum vinul se mai poate face uneori și din struguri, la fel si brânza pe care o mănâncă românii se mai face și din lapte, dar mai rar și numai de către țărani.

Vorbim de un experiment social interesant, perfect legal, în care industria agroalimentară mondială ne obișnuiește de ani buni cu alimente făcute parțial sau total cu înlocuitori.

Cum experimentul cu înlocuirea de substanțe naturale din sucuri a reușit și astăzi bem sucuri carbogazoase în care doar apa mai este naturală, restul componentelor fiind artificiale, s-a trecut la faze experimentale mai evoluate… la nivel de brânză, carne etc…

Care este oare miza acestui experiment? Evident o miză financiară și astăzi vom analiza cazul brânzei cauciuc din lapte de palmier. În România noastră frumoasă se comercializează anual circa 30 000 de tone de cașcaval și aproximativ 50 000 t de telemea.

O mică parte din brânză provine de la țărani și este realizată din lapte, dar cea mai mare parte provine din industria agroalimentară mondială și aici apare problema.

Industria agroalimentară (cu mici excepții) a început acest experiment social de mulți ani, experiment social în cadrul legii, lege care permite realizarea de produse asemănătoare vizual cu brânza și cașcavalul dar care sunt realizate total sau parțial din uleiuri vegetale de soia și în special de palmier.

Motivația pentru care industria face acest joc este una financiară și tehnică. O brânză telemea din ulei vegetal poate sta luni și ani de zile în raft fără să se strice, în timp ce o telemea din lapte după câteva săptămâni își schimbă aspectul comercial. Din punct de vedere financiar uleiul vegetal și în special uleiul de palmier se obțin la prețuri așa de joase încât constituie o mană cerească pentru industria agroalimentară a laptelui.

Ca să faci brânză din lapte ai nevoie de mult lapte și brânza ar avea un preț corect, evident mai ridicat decât prețul brânzei din uelei vegetal (1 kilogram de brânză telemea = 7 kilograme de lapte, 1 kilogram de caș = 9 kilograme de lapte, 1 kilogram de cașcaval = 12 kilograme de lapte, 1 kilogram de iaurt = 1 kilogram de lapte, 1 kilogram de unt = 22,50 kilograme lapte, un kilogram de smântână = 26,3 kilograme de lapte).

Iată ce spun despre acest experiment social la scară planetară câțiva oameni de bine care au înțeles șmecheria legală cu brânza de palmier:

„Din sărăcie și lipsă de informare, românii cumpără mai ales telemeaua ieftină, care e făcută cu uleiuri vegetale. În schimb, micii producători români din zone cu tradiție ca Bucovina, ori Satu Mare, sunt în pragul falimentului, pentru că nu pot concura la preţ cu această telemea falsă”, a declarat, pentru EVZ, Claudiu Frânc, președintele FCBR (Federația Crescătorilor de Bovine din România).

„Este vorba de un ulei de palmier hidrogenat care din punct de vedere nutrițional diferă drastic față de uleiul de palmier nehidrogenat. Practic, este o margarină de generația întâi. Conține acizi grași care duc la apariția bolilor cardio­vasculare și a unor forme de cancer”, ne spune prof. Dr. GHEORGHE MENCINICOPSCHI, ­specialist în nutriție.

„În raionul de lactate ar trebui separate cele care conțin 100% lapte și cele care au alte ingrediente, astfel încât consumatorul să fie corect informat. Găsim la raion brânză cauciucată, făcută din uleiuri și margarină”, mai spune Claudiu Frânc.

„La unt, cam jumătate din grăsimea declarată este lactată, iar cealaltă jumătate este substituită de grăsime vegetală. La brânză, 100% este substituită.  Sunt multe probe în care grăsimea declarată lactată este vegetală”, spune Anca Gavril, director laborator analize.

„Deși TVA-ul este de 20% pentru toate produsele, cum vă explicați că se găsesc în magazine brânzeturi de proveniență incertă care se vând cu prețul de 10 lei sau chiar mai puțin?! În mod cert acel produs conține orice altceva numai lapte nu. În condițiile în care pentru 1 kilogram de cașcaval este nevoie de 5,5-5,6 kilograme de lapte crud, care trebuie colectat, procesat și la care se aplică și TVA, un astfel de produs nu poate ajunge pe rafturile marilor retaileri la acest preț ridicol de doar câțiva lei”, spune de asemenea Claudiu Frânc.

„Produsele lactate ce conțin grăsimi vegetale sunt dăunătoare sănătății, motiv pentru care ar trebui etichetate la fel ca pachetele de țigări” spune ministrul bulgar al Agriculturii, Miroslav Naydenov la forumul Clean Food, citat de Novinite.  Cum o mare parte din brânza din ulei de palmier din România provine pe filieră bulgărească am pus și o fotografie cu brânzeturi cauciucate bulgărești în capul articolului.

„Problema grăsimilor hidrogenate este că, asemeni unturii, sunt puternic aterogene. Ele au efecte grave asupra vaselor de sânge”, susține dr. Gheorghe Mencinicopschi.

De la săpun la brânză!

De ce să faci brânză din ulei de palmier?

Pentru ca este cel mai ieftin, cel mai productiv și evident cel mai chimizat ca producție, ulei din lume!

Pentru a obține 10 tone de grăsime e nevoie de 1,2 hectare de palmieri, 6 hectare de rapiță sau floarea soarelui si 8 hectare de măslini.

Dacă ar trebui sa asiguram rația calorica a 100 persoane timp de un an, am avea nevoie de un singur hectar cu palmieri comparativ cu 3 hectare de porumb, 5 de grâu, 6 de rapiță, 8 hectare de iarbă.

Așa s-a reușit la nivelul Pacificului înlocuirea completă a pădurii tropicale cu plantații industriale extrem de chimizate de palmieri, ceea ce înseamnă o adevărată catastrofa ecologică.

Istoria poveștii cu uleiul de palmier se pare că are în spate o întâlnire discretă între plantatorii malaezieni de palmieri și chimiștii occidentali, întâlnire ce a deschis era margarinei.

Pe la mijlocul secolului trecut industria săpunului și a detergenților s-a transformat în industrie alimentară iar produsul creat a fost margarina, din simplu motiv că tehnologia de fabricație este aceeași!

 De la „Poftă Bună” la „Noroc Bun”

Cum putem oare noi românii să recunoaștem o brânză din lapte față de o brânză din ulei vegetal? Foarte simplu, datorită prețului de vânzare!

Dacă vreți brânză telemea din lapte prețul de vânzare trebuie să fie de minim 25-30 de lei/kg iar la cașcaval minim 45 de lei și provin de la țărani în mare parte.

Sub acest preț, sunteți bieți cobai în acest experiment de inginerie socială și vă recomand să aveți un stomac rezistent… la cauciuc!

Iar în loc de „ Poftă Bună ” astăzi când vă așezați la masă cu familia, am să vă urez dragi români „ Noroc Bun” ca la mină, unde știi când intri dar nu știi dacă mai ieși !

Biet popor, sărac la buzunar și la minte uneori, știi tu oare câte te mai așteaptă?

Conf. univ. dr. Avram Fițiu

Sursa: Romania Noastra.ro


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

2 Comments on „Brânză de cauciuc din ulei de palmier”, ultimul experiment social pe stomacul românilor! De la săpun, la brânză!

  1. Sa observati ca toate aceste experimente diabolice(cum este si Codex Alimentarius) se fac in Colonii sau state, in care constiinta civica si nationala a cetatenilor sai este redusa, asa cum este si cazul Romaniei.
    Din pacate, la aceste experimente contribuim si noi romanii:
    -odata, prin Mizeriile si Iudele din conducerea statului si din Parlamentul Rusinii Nationale,care semneaza orice in acest sens, pt a se pune bine cu „stapanii externi”, dar si pt comisioanele ce le-ar iesi din aceste autorizari;
    – de cealalta parte, prin majoritatea celor ce se ocupa cu producerea si comercializarea produselor agro-alimentare, care pt a obtine un profit maxim intr-un timp cat mai scurt , isi vand sufletul Diavolului si accepta sa introduca astfel de substante nocive in alimente.

  2. In contextul asta, pentru a-si maximiza profiturile, fabricile de anvelope si articole din cauciuc isi vor diversifica oferta mai mult ca sigur. Pe langa un set de anvelope de iarna, se ofera o roata de cascaval “Michelin” la jumatate de pret. Sau la doua curele de transmisie se poate face un discount de 25% la o mozzarella “Pirelli”… Ar putea aparea cascavalul resapat “Continental”, branza afumata “GoodYear” cu aroma de asfalt incins, sau branza topita “Dunlop” obtinuta prin presare la cald direct de sub rotile monoposturilor de F1 pe pista… Pe langa perechea de galosi, roata de tractor si burduful de maneta de viteze comandate poti avea si o surpriza. Aceea de a cumpara ieftin, de la acelsi magazin, un calup de branza de/din burduf copt “Danubiana” cu inconfundabila sa aroma intepatoare de autobuz articulat aglomerat, posesor de buchet specific verilor toride din anii ’80…

    Intamplator, te intalnesti, in ajun de sarbatori, cu vecinul. Ce faci vecine? Pai, ce sa fac?! Am fost cu cascavalul la vulcanizare fiindca a muscat ala mic din el si vedeau musafirii la petrecere ca e putin dezumflat…

    Din cauciuc – branza; din vaselina – margarina; din petrol – salam, din rumegus si pene – paine; din silicon si ipsos – oua; din poliuretan – frisca si bezele; din rasini sintetice si gel – fructe, marmelada si diverse icre rosii, negre; din ingrasamant – cacao; din lacuri si vopseluri – glazuri; din plastic, hartie si textile – prajituri… Omul nou, sovietic, n-a glumit cand a inceput din est constructia socialista prin a ne invata sa facem rachiu din pufoaica. Stia el de la tatucii Lenin & Stalin ce lucruri mari ne pregatesc urmasii lor din vest pentru veacul urmator…

    (Putem oare fi siguri ca sutele de mii de tone de “ingrasamant” de oameni sau animale, colectate anual, sunt procesate integral intr-o forma de compost – un material ieftin, nu chiar atat de rentabil la pret/kg?! Nu mica mi-ar fi mirarea sa aflam, intr-o zi, ca, cel putin jumatate din cantitate – prin metode similare cu “pufoaica” dar la scara industriala – a fost folosita in productia de alcool brut, viitoare baza pentru bauturi alcoolice “fine”, de supermarket. Un lucru de zeci de mii de ori mai profitabil si pentru companii si pentru stat, dat fiind pretul/litru si taxele aferente pe alcool…)

    Si noi ne hlizeam la lipsa de imaginatie a propagandei marxiste de atunci: “Sa facem din tun tractoare/ Din atom, lumini, izvoare/ Din rachete nucleare/ Pluguri de arat ogoare” etc. Daca am fi banuit macar ce varietate de produse va inunda hipermarketurile din neomarxism pe langa cele mai sus mentionate…

    Noua oranduire mondiala vrea, de cel putin 200 de ani incoace, in esenta, sa schimbe omul vechi cu cel de tip nou; sa faca din cal, magar sau, mai bine zis, din om, neom… Omul nou al noii oranduiri este, in fapt, un exemplar schimonosit, pervertit, negativat, un sclav amorf cu principii rasturnate la 180 de grade si golit de cultura, logica, umanism, creativitate, valoare. Un adevarat tub digestiv ambulant, lipsit de inteligenta si vointa proprie care trebuie sa proceseze tot gunoiul ce ii este pus la dispozitie din belsug. O bacterie procesatoare de gunoi – asa este (des)considerat “omul” de catre “elite”…

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii