Noutăți

Apa de pe Pământ este mai veche decât sistemul solar. Cum este posibil acest lucru?

Oamenii de știință sunt convinși de faptul că aproximativ 50% din apa de pe Terra este mai veche decât sistemul solar însuși. Sună uimitor și cercetătorii au încercat de mult să afle cum este posibil acest lucru. Într-un nou studiu publicat în Jurnalul de Cercetări Geofizice, experții în domeniu au lansat ipoteza că o parte din apa de pe planeta noastră ar putea să provină atât de la asteroizii care au ajutat la formarea Pământului cât și de la gazul rămas din formarea Soarelui, numit nebuloasă solară.

Pentru a identifica sursele de apă de pe Pământ, oamenii de știință au căutat surse de hidrogen și nu de oxigen, deoarece această componentă a apei este mult mai răspândită în sistemul solar. Mulți cercetători au susținut în trecut o teorie potrivit căreia toată apa terestră provine de la asteroizi. Raportul dintre deuteriu, un izotop de hidrogen mai greu și hidrogenul normal servește ca o semnătură chimică unică a surselor de apă. În cazul oceanelor Pământului, raportul deuteriu-hidrogen este aproape de ceea ce se găsește și pe asteroizi.

“Când oamenii măsoară raportul deuteriu-hidrogen din apa oceanică și văd că este destul de aproape de ceea ce vedem pe asteroizi, tindem să credem că toată apa a venit de la asteroizi. Cercetările noastre sugerează că hidrogenul din oceanele pământului nu reprezintă hidrogenul de pe întreaga planetă. Probele de hidrogen de la adâncime, aproape de granița dintre miez și manta, au în mod semnificativ mai puțin deuteriu, indicând faptul că hidrogenul nu poate proveni de la asteroizi. Gazele nobile heliu și neon, cu semnături izotopice moștenite de la nebuloasa solară, s-au găsit și în mantaua Pământului”, a declarat Steven Desch, profesor de astrofizică la Universitatea de Stat din Arizona.

În noul studiu, cercetătorii au dezvoltat un nou model teoretic al formării Pământului pentru a explica aceste diferențe între hidrogenul din oceanele Pământului și cel de la limita de bază a mantalei, precum și prezența gazelor nobile adânc în interiorul planetei. Conform noului lor model, cu câteva miliarde de ani în urmă, asteroizii de mari dimensiuni, cunoscuți sub numele de embrioni planetari, s-au ciocnit, iar coliziunile acestora au degajat suficientă energie pentru a topi suprafața celui mai mare embrion într-un ocean de magmă. Cel mai mare embrion ar fi devenit Pământul. Gazele din nebuloasa solară, inclusiv hidrogenul și gazele nobile, au fost atrase de către embrionul mai mare, acoperit de magma, și așa s-ar fi format o atmosferă timpurie. Hidrogenul din nebuloasă, care conține mai puțin deuteriu și este mai ușor decât hidrogenul din asteroizi, a început să se dizolve în fierul topit al oceanului magmatic.

Printr-un proces numit fracționare izotopică, hidrogenul a fost tras spre centrul tânărului Pământ. Hidrogenul, care este atras de fier, a ajuns la bază, în timp ce o mare parte din izotopul mai greu, deuteriu, a rămas în magma care în cele din urmă s-a răcit și a devenit mantaua Pământului. Impactul dintre embrionii mai mici și alte obiecte au continuat să adauge apă și masa până când Pământul a atins dimensiunea finală.

sursa: http://www.messagetoeagle.com/why-is-earths-water-older-than-the-solar-system-new-theory-may-solve-the-riddle/
traducere și adaptare: Radu Ungureanu


Intră pe pagina principală a site-ului pentru a vedea cele mai noi articole! Clik aici: Acasa

Adauga un comentariu

Adresa de email introdusa nu va fi publicata.
Comentariile care conțin cuvinte obscene și limbaj violent sau care instigă la ură și discriminare nu vor fi publicate!


*


Termeni si conditii