Anchetă americană: Cum a fost acaparată România de rețeaua lui Soros

Romanialibera.ro: Organizația conservatoare americană Capital Research Center (CRC) a publicat în acest an o amplă analiză dedicată activităților din România ale organizațiilor fondate de multimiliardarul mesianic George Soros.

Documentele publicate de Capital Research Center, sub semnătura ziaristului Jacob Grandstaff, analizează extinderea caracatiței multiplelor organizații patronate de George Soros din 1989 și până în prezent. Una dintre misiunile organizațiilor create de Soros în România a fost „tentativa de a transforma cultura conservatoare creștin-ortodoxă a României prin promovarea valorilor liberale și sociale“, potrivit analistului de la CRC. Solicitat să definească termenul de „societate deschisă“, adică acea ideologie pe care el însuși a creat-o, George Soros a răspuns: „O înțelegere imperfectă (asupra lumii – n.red.). Nimeni nu deține adevărul ultim“. Răspunsul lui Soros dezvăluie asumarea unui relativism cultural tipic tuturor mișcărilor politice anti-creștine. De altfel, majoritatea oamenilor din societatea românească crescuți în umbra organizațiilor lui Soros îmbrățișează entuziast idei anti-creștine și critică în mod constant credința creștină a românilor. Astfel, Monica Macovei este o neobosită susținătoare a intereselor homosexualilor, iar Alina Mungiu-Pippidi consideră societatea românească drept „primitivă“, iar creștinismul drept „incredibil de înapoiat“. Analiza Capital Research Center vorbește despre cum a creat George Soros în România „o armată loială de soldați ai societății civile plini de recunoștință față de el“. Vă prezentăm cele mai importante dintre dezvăluirile publicate de Capital Research Center.

Dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa au fost executați pe 25 decembrie 1989, iar pe 30 decembrie 1989 s-a format Grupul pentru Dialog Social. Acesta a primit, de la autoritățile ce au preluat revolta populară și au dat o lovitură de stat, o clădire chiar pe Calea Victoriei, ce fusese sub patronajul lui Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului comunist.

Prima întrevedere pe care Soros a avut-o în România a fost cu fondatorii Grupului, inclusiv cu Silviu Brucan. Într-o emisiune televizată din 2005, Robert Turcescu afirma că Soros a venit în România cu primul avion ce a aterizat în București după Revoluție. Conform articolului CRC, Soros ar fi oferit Grupului pentru Dialog Social (GDS) un milion de dolari cu care să construiască o rețea favorabilă de organizații neguvernamentale în România. GDS i-a pus la dispoziție spații din clădire, grupul video și alte facilități fiind în folosința acestuia, în primă instanță.

Jumătate de an mai târziu, Soros a fondat, în România, Fundația Soros – o organizație neguvernamentală cu un buget inițial anual de 1,5 milioane de dolari. Legătura dintre GDS și Fundația Soros a fost făcută de Alin Teodorescu, sociolog, care a intrat în PCR chiar în 1989, deși fusese anchetat și a trebuit să scrie sute de pagini de note informative. A fost primul președinte al GDS și, în același timp, președinte al Consiliului Fundației Soros (între 1990-1996).

Până spre finele anilor ’90, Fundația Soros a fost singura organizație neguvernamentală din România care primea fonduri externe. În următorii 4 ani, Soros a investit în scrierea și publicarea de manuale școlare prin intermediul Ministerului Educației. De la an la an, sumele investite de el prin Fundația Soros au crescut, ajungând la 10 milioane de dolari anual pe la mijlocul deceniului.

După înlocuirea lui Alin Teodorescu din funcția de președinte, în anul 1997 Fundația Soros și-a schimbat numele, devenind Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD), un nume similar cu cel al organizației-mamă din Statele Unite, Open Society Foundation. Bugetul anual al Fundației a crescut la 12 milioane de dolari. Mare parte din fondurile Fundației au fost folosite pentru a selecta și a finanța educația unor tineri români în universități occidentale, cât și la Universitatea Centrală Europeană de la Budapesta. Singurele condiții impuse de Soros acestor studenți a fost ca la terminarea studiilor să revină în România și să devină activi în viața socială și politică a țării. Unul dintre acești studenți a fost Mirel Palada. Ulterior, el s-a distanțat de „infanteria“ lui Soros, pe care a numit-o „lipsită de scrupule“ și care se poziționează împotriva intereselor naționale ale României. (Citește continuarea aici: Romanialibera.ro)

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină