Vizita congresiștilor la „Vila de la șosea”

Așa cum am amintit anterior, în legătură cu pregătirea științifică a celui de al XVII-lea Congres de antropologie a fost însărcinat un Comitet Internațional care are alcătuit din cercetători recunoscuți în domeniul Antropologiei, astfel era reprezentat un număr de 30 de țări.

Pe lângă cinstea cuvenită ce s-a făcut țării noastre, acest congres a oferit prilejul ca țara noastră să fie cunoscută opiniei publice internaționale, prin vizitele personalităților sosite la Congres, dar o importanță deosebită a avut-o și datorită activității științifice, prin lucrările, comunicările susținute în cadrul secțiunilor menționate anterior.

De asemenea trebuie subliniată contribuția cercetărilor românești la lucrările Congresului. Din 183 de comunicări anunțate, 100 dintre ele au fost datorate reprezentanților științei românești. De exemplu la secțiunea I – „Antropologie morfologică și funcțională” din 46 de lucrări, 35 dintre ele au fost românești, la secțiunea a III-a – „Hereditate și Eugenie”, din 20 de lucrări, 19 au fost românești, iar la secțiunea a IV-a – „Antropologie criminală”, 13 din 16 comunicări au fost românești.

În septembrie 1937, D. C. Georgescu nota: „Şi dacă se ţine seamă de faptul că imensa majoritate a materialului studiat îl constituie vestigiile trecutului românesc, formele de vieaţă socială, instituţiile şi, în special, populaţia ţării noastre, sub triplul ei aspect: morfologic, funcţional şi evolutiv, suntem îndreptăţiţi să afirmăm că această contribuţie românească nu constituie numai o valoroasă manifestare ştiinţifică dar, umple un gol, deseori resimţit şi, se aşează totodată pe linia preocupărilor esenţiale ale unor generaţii, în sarcina cărora cade închegarea temeinică a pământului acestuia, şi aşezarea rosturilor eterne ale neamului românesc”.

În prima zi a Congresului, toți oaspeții invitați au făcut un pelerinaj la Mormântul Eroului Necunoscut după care au realizat o vizită la Muzeul Militar.

În mod special, delegația franceză, a depus o coroană de flori la acest mormânt, urmând o vizită la cimitirul catolic pentru a depune și acolo coroane de flori pe mormintele soldaților francezi, căzuți în timpul războiului.

În aceeași zi, la orele 17.00, a avut loc o recepție în onoarea congresiștilor, eveniment organizat la „vila cu clopoței” a dr. Nicolae Minovici.

Cu ocazia acestei vizite, Secretarul General al Ministerului Educației Naționale, domnul Kirițescu afirma: „Am trecut de atâtea ori pe aci, dar n’am ştiut ce comoară, cuprind aceste ziduri. Cu acest prilej am vizitat vila, care este de fapt o culă boerească bogată, transformată în muzeu, având sufragerie, cu farfurii, oale, linguri decorative, ouă încondeiate; etaj cu divanuri largi acoperite de covoare de preţ româneşti; paraclis cu icoane de artă, sfeşnice, candele, uşi de biserică. Apoi costume, obiecte sculptate şi câte şi mai câte. Fiecare salon, fiecare odaie, fiecare colţişor constitue o surpriză. Este un muzeu de mare preţ, care a impresionat adânc, atât pe streinii, cât şi pe românii, cari nu-1 văzuseră încă.

În afară de participanţii la congres şi-au exprimat admiraţia dl. Lopez-Reg, Ministrul Spaniei la Bucureşti şi dl. V. Gonzales Ministrul Mexicului, care, în mod expres a dorit să viziteze, cu acest prilej, muzeul dlui Minovici”.

Text: Ionuț Banu

(Muzeul Nicolae Minovici)

Surse: Ziarul Dimineața, nr. 246 din 7 septembrie 1937

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină