Unicul hotel-muzeu din țara noastră: New Belvedere din Mangalia

Vestigiile istorice ale edificiului bizantin din Mangalia (anticul Callatis) au fost scoase la lumină între anii 1993-1995 pe un teren aferent Hotelului President (acum Hotel New Belvedere de 5*) și au fost incluse în ansamblul arhitectural al clădirii nou construite, acolo unde este deschis în prezent și un mic muzeu. Astfel, prin acestă prezență milenară, Hotelul New Belvedere a devenit singurul hotel-muzeu din țara noastră.

Ansamblul de formă rectangulară, care datează din perioada secolelor V-VI d.Hr. (de acum 1.500 de ani), este construit din blocuri mari de calcar legate între ele cu mortar de var, se întindea în trecut până aproape de plaja orașului și era format din mai multe săli. Partea de vest a edificiului era ocupată de o sală mare pavată cu lespezi de calcar și prevăzută cu coloane, din care astăzi mai pot fi observate doar bazele acestora. În partea de nord sunt grupate 3 săli mici, iar în zona de est se remarcă un „atrium” în jurul căruia se desfășoară un hol mărginit de coloane de marmură care susțineau în trecut acoperișul construcției. În sudul culoarului menționat se regăsește un alt grup de 3 încăperi de mici dimensiuni, fiecare dintre ele fiind pavată cu piatră de calcar. În prezent se păstrează doar baza câtorva dintre sălile descrise mai sus. În cadrul muzeului amenajat în interioriul hotelului sus menționat sunt expuse vase din ceramica folosite pentru depozitarea și transportul hranei, dar și fragmente arhitecturale descoperite în cadrul Edificiului Bizantin.

În zonă a existat un cartier de epocă romano – bizantină. Pe locul unde astăzi se află construit Centrul Român de Afaceri Marea Neagră, în anul 1993, pe o suprafaţă de peste 1000 mp au fost descoperite aspecte de urbanism de epocă romano-bizantină ale unui cartier sudic al cetăţii Callatis. Cartierul era străbătut de o stradă principală orientată est-vest, lată de 6 m şi pavată cu dale cioplite din calcar. Ea era prevăzută cu un canal de scurgere colector, construit din dale mari de calcar, în care se deversau alte canale mai mici ce făceau legătura cu clădirile sau curţile interioare aflate la nord sau la sud de strada principală. Canalul şi strada datează din secolul VI d.Hr. şi începutul secolului VII d.Hr., dovadă fiind monedele descoperite aici. O parte a zidurilor ridicate în secolul IV d.Hr. au fost refăcute sau dublate. Construcţiile păstrează, în general, aceeaşi orientare impusă de incinta callatiană şi poarta de Sud. În sectorul sudic a fost descoperit un mic edificiu termal, adosat incintei, format din două încăperi cu zidurile realizate în opus mixtum, din piatră de calcar ce alternează cu straturi de cărămizi pătrate.

Păstrate sub nisipul peste care posibil am călcat ani de zile în drumul nostru către plajele Mării Negre, aceste vestigii vin să ne „vorbească” despre viața unei cetăți puternice, a unui oraș plin de viață, de acum sute, chiar mii de ani.

Conf. univ. dr. George V Grigore

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină