Vorbeam de curand cu un tanar psiholog al carui frate consuma droguri. A tot citit despre psihoterapia indicata in aceste cazuri, a cautat structuri si institutii implicate in ajutorarea consumatorilor si m-a intrebat deceptionat de ce nu se poate face mai mult in cazurile astea. I-am raspuns ca de cele mai multe ori e prea tarziu, pentru ca drogurile produc modificari neurobiochimice pina la distrugeri neuronale ireversibile care, asociate cu problemele de personalitate premorbide conduc la esecul oricarui demers. A fost uimit de aceasta explicatie biologizanta si mi-a spus ca nu a intalnit-o in literatura de specialitate si tinerii nu stiu asta. Probabil ca daca ar sti cum stau lucrurile si la ce se ajunge, s-ar feri de droguri.

Asa ca m-am gandit sa fac o fapta buna si am ales special titlul asta provocator ca sa-i sperii pe consumatorii de droguri. Toti stiu ca nu e bine sa consumi droguri, dar asta nu are nicio valoare, pentru ca, desi au tovarasi care au innebunit de la droguri, fiecare gandeste ca n-o sa i se intample tocmai lui. Precum cei care, tremurand ca o piftie in sevraj alcoolic, afirma ca ei nu beau ca altii.

Cand e vorba despre droguri, expresia “a-ti praji creierii” exprima cat se poate de fidel realitatea. Asta se intampla in general dupa 4-5 ani de consum si, cand se intampla, e deja prea tarziu ca sa se mai recupereze mare lucru. Dupa ce ai pierdut 5 ani cu drogurile, mai pierzi vreo 5 numai ca sa redevii cat de cat functional. Adica s-au dus anii in care aveai sansa si era timpul sa-ti construiesti viata.

Nu voi vorbi despre mafia politica care a pledat pentru legalizarea “drogurilor usoare” intr-o perioada in care nici dracu nu auzise de droguri Romania, cu atat mai putin sa le simta lipsa. Nu voi vorbi nici despre problemele socio-economice, migratia fortei de munca, destramarea familiilor, privarea afectiva a copiilor ramasi fara sprijinul si supravegherea parentala, degradarea educatiei, personalitate, si alte vulnerabilitati. Sunt evidente.
Ma voi referi strict la ce se intampla in creierul tuturor consumatorilor de droguri si voi incerca sa ma fac inteleasa in cel mai laic limbaj.

Actiunile acute si cronice ale tuturor drogurilor de abuz sunt mediate in principal de dopamina de la nivelul sistemului mezolimbic, dar si de alti mediatori a caror activitate este dereglata prin retelele neuronale ale dopaminei. De exemplu, axul stresului este activat prin eliberarea de CRF (corticotrofin releasing factor), peptida implicata in raspunsurile comportamentale la agenti stresori, de catre alcool, cocaina sau nicotina. CRF va creste ACTH-ul hipotalamic si cortizolul eliberat de corticosuprarenale (axul stresului), cauzand nu numai nelinistea si anxietatea din perioada de sevraj, dar si modificarea reactivitatii la stres mult timp dupa intreruperea consumului de drog (luni sau ani de zile). La intreruperea consumului vor aparea raspunsuri anxiogene exagerate. Modificarea activitatii CRF va face ca, chiar dupa intreruperea drogului, individul sa ramana vulnerabil la situatiile stresante.

Dependenta fizica (neuroadaptarea) se manifesta prin toleranta si sindromul acut de abstinenta.

Sensibilizarea este fenomenul invers, adica exagerarea raspunsului la o cantitate mica de drog, ca urmare a unui consum indelungat. Fenomenul de sensibilizare persista mult timp dupa ce drogul a fost eliminat din creier (ani de zile).

Drogurile isi produc efectele prin actiunea pe diferite substraturi biologice din creier: neurotransmitatori, sinapse, neuroni, retele neuronale. Astfel, unele droguri au o structura chimica foarte asemanatoare cu anumiti neurotransmitatori: amfetamina cu noradrenalina, mescalina cu dopamina si astfel, cuplandu-se cu receptorii specifici, vor produce efectele acestor neurotransmitatori (amfetamina va produce agitatie, mescalina- halucinatii).
La nivel sinaptic, cocaina inhiba recaptarea noradrenalinei, dopaminei si a serotoninei, astfel le creste cantitatea si produce fenomene psihotice prin efectul la nivel mezolimbic.

Indiferent de substratul biologic pe care actioneaza, drogurile intervin in final prin dereglarea unor anumiti neurotransmitatori, in anumite zone ale creierului, mai mult sau mai putin localizate:

Citește mai mult: Psiholog Diana Cirjaliu Blog