Un geamantan de hârtii, pentru un prăpădit de buletin! Vrei să-ți schimbi actul de identitate? Hai să vezi ce te așteaptă, pas cu pas…

În lumea aceasta a noastră, toate lucrurile au un început și un sfârșit. Printre chestiile cu final previzibil se numără și termenul de valabilitate al actului de identitate. Al buletinului, cum se zicea pe vremuri. Știi bine, fără buletin (carte de identitate) nu poți face nimic. De aceea, când vezi că i se apropie sorocul de expirare, te prezinți la ceea ce se numește pompos „Serviciul public local comunitar de evidență a persoanelor”. Sau, oricum, ceva cu „evidența persoanelor”. Trebuie să ne aibă cineva în evidență… Să nu cumva să existăm iar „Bau-Bau” să nu știe de noi!

Buuun! Se prezintă cetățeanul la serviciul sus-amintit, să afle ce-i trebuie, pentru a i se elibera o nouă carte de identitate, în locul celei expirate. Sau poate îi trebuie cetățeanului un nou act de identitate, deoarece și-a schimbat numele, fizionomia sau… și-a modificat sexul („Doamne ferește, maică. Ce timpuri am mai prins!”, ar zice, pe bună dreptate, o băbuță firoscoasă).

Se documentează cetățeanul, să afle ce acte îi trebuie pentru eliberarea unui nou act de identitate. Și, ce să vezi?! Trebuie să aduci aproape toate actele din casă, nu altceva. Ca să primești un buletin nou în locul celui care expiră, ți se cere:

• actul de identitate și cartea de alegător.
• certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie (original şi copie). Vezi? Era mai simplu să nu te căsătorești.
• hotărârea de divorţ, definitivă şi irevocabilă (original şi copie). Vezi? Dacă nu făceai greșeala să te căsătorești, nici nu divorțai. Complicațiile vieții. Și-o face omul cu mâna lui!
• certificatul de deces al soţului/soţiei decedat/decedate, în cazul soţului supravieţuitor (original şi copie)… Dacă nu știați, bucuriile cele mai mari ale persoanelor văduve sunt birocrația și statul la coadă.
• certificatele de naştere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani (original şi copie). Ele de ce să lipsească?! Ai făcut copii? Atunci fă bine și, de-acum încolo, prezintă certificatele lor de naștere și atunci când îți cumperi bilet de autobuz sau când îți iei pâine.

Dacă ieși în oraș, ia cu tine și certificatele de naștere ale copiilor. Cine știe, poate-ți trebuie! Serviciul de evidență a persoanelor ți le cere, deoarece nu știe, sărmanul, câți copii ai… Păi cum să știe?! Ce, este CIA sau FBI? Nu, e doar cel care ține evidența nașterilor.

• documentul prin care se face dovada adresei de domiciliu sau cel prin care se face dovada adresei de reşedinţă (original şi copie). Aici, dacă nu ai un imobil în proprietate, îți trebuie o declaraţie scrisă a găzduitorului, de primire în spaţiu, însoţită de un act de proprietate. Sau o simplă declaraţie de primire în spaţiu. Deci îl mai porți și pe proprietarul casei după tine. El de ce să nu piardă vremea, anapoda. Ce poate fi mai plăcut decât să-ți iei concediu ca să rezolvi „trebi birocratice” ?!

După ce completezi o cerere și achiți o taxă pentru a primi la schimb o chitanță, ai cam terminat cu hârțogăraia. Vi se pare puțin, oameni buni? Pentru un amărât de buletin trebuie să cari după tine o valiză de documente și să pierzi (cel puțin) o zi de viață. Uite-așa pierzi anual zeci de zile, cu felurite nimicuri ce se puteau rezolva mai lesne. Zile mâncate de niște autorități care pun hârtiile mai presus decât îi pun pe oameni, la temelia anomaliilor aflându-se o legislație defectă. Mulțumim, tovarăși, pentru legi!

Păi cum îmi ceri tu mie, ca serviciu local de evidență a persoanelor ce ești, să-ți prezint copii de pe documente pe care tot tu mi le-ai eliberat, în trecut? De ce îmi ceri tu mie certificatul de naștere și certificatele de naștere ale copiilor? Sau certificatul de căsătorie?

Dacă nu știai, nene legiuitorule, dar și tu, bre funcționarule, noi trăim în secolul XXI. Secol în care, cică, există baze de date ale autorităților care-ți spun ție, din trei click-uri, care-i statutul meu. Și tu mă pui pe drumuri cu traista de documente în cârcă și mă ții și ore-n șir la coadă.

Știți care-i ironia supremă, măi nea′ legiuitorule și bre slujbașule public, cărora vă convine de minune birocrația (știm cu toții de ce)? Că structura asta care-i cere cetățeanului hârțoage câte-n lună și-n stele se numește Serviciul de Evidență INFORMATIZATĂ a Persoanelor.

Da, da, informatizată. Asta cu informatizarea a fost bună. Informatizarea e doar în imaginația voastră cea birocratică. Mai aveți glume, dintr-astea expirate, în tolba cu minciuni? Păstrați-le pentru 1 aprilie!

Autor: Tomi Tohaneanu

Imagini: slate.com, sunbeamtimes.com, heodysseyonline.com

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină