Un american ce avea 7 ani în vremea Primului Război Mondial povestește ASTĂZI, la 105 ani, despre cum era sărbătorit CRĂCIUNUL acum un secol

Pe unele dintre cadourile de Crăciun nu le uităm niciodată. Pentru americanul Ambrose LeVan un astfel de cadou a fost… „vagonul”. Pe când avea doar 6 ani, părintele său i-a dăruit un mic vagon (un cărucior) pe care băiețelul îl târa după el, de colo-colo. Bătrânul își amintește: „Nu era tocmai o jucărie”. Și completează: „Străbăteam cale de patru mile, de-a lungul șinelor de tren, pentru a aduna cărbunele pe care îl scăpaseră de pe lopeți mecanicii de locomotivă care alimentau locomotivele cu abur, în timpul mersului. Noi nu ne puteam permite să cumpărăm cărbune, pentru încălzire.” Acela a fost Crăciunul anului 1917, precizează centenarul Ambrose LeVan, astăzi în vârstă de 105 ani. Curând, SUA avea să intre în Primul Război Mondial.

Pe vremuri, spune bătrânul american, cadourile erau puține, dar practice. Cu „vagonul”, băiatul transporta nu numai cărbuni, ci și alimentele pe care le achiziționa de la prăvălia de pe colț. Familia sa locuia, acum un secol, într-o casă iluminată cu ajutorul unor lămpi în care se ardea kerosen și era încălzită de către o sobă pântecoasă. Locuința era închiriată. În ciuda veniturilor nu prea consistente, nu le lipsea din casă bradul de Crăciun.

„Tatăl meu cumpăra un brăduț”, grăiește bătrânul. „Noi nu ne permiteam și globulețe. Aveam o cutie cu vată, vată pe care o întindeam peste cetina micului brad.”

„Crăciunul lui 1918 a adus ceva deosebit”, zice LeVan. „Tatăl meu a făcut rost de un trenuleț „Lionel” nefuncțional, pe care a reușit să-l pună în funcțiune. Era mare lucru. Puțini copii aveau așa ceva.”

Anii ’20 au fost sclipitori, fascinanți (în America, la fel ca și în România). Au fost ani prosperi (pentru unii), dar nu pentru toți. Pe când Ambrose LeVan avea 14 ani, tatăl său a murit și el a trebuit să abandoneze școala pentru a se angaja. Primul său loc de muncă a fost la o fabrică de șosete bărbătești: „Lucram 30 de ore pe săptămână, primind în schimb 3,6 dolari, bani ce ne asigurau hrana pentru 7 zile.”

Lucrurile s-au îmbunătățit atunci când mama tânărului LeVan s-a recăsătorit. Își amintește că primea mici daruri de fiecare dată. Și de fiecare dată, Sărbătorile de Crăciun erau cam la fel. Familia participa la slujba de la biserică iar peste zi urmau vizitele pe la prieteni și pe la alți membri ai familiei, ce trăiau în oraș.

Mai târziu LeVan a avansat în ierarhia companiei în care activa. Se angajase ca desenator, dar a reușit să ajungă în poziția de vicepreședinte. Atunci a fost un moment al schimbării atmosferei de Sărbători. S-a putut bucura, în sfârșit, de lucrurile despre care tatăl său îi povestise, dar pe care nu și le permiseseră niciodată. În casa lui Ambrose LeVan, care între timp își întemeiase propria familie, stătea un brad frumos, împodobit cu o mulțime de ornamente și cu o instalație electrică, cu lumini multicolore.

Într-una dintre zilele de Crăciun, fiica sa a găsit sub bradul minunat împodobit un trenuleț electric „Lionel”. Trenulețul s-a păstrat peste decenii și, finalmente, a ajuns la una dintre strănepoatele centenarului. Până la urmă Sărbătorile sunt ceva ce ține, în primul rând, de tradiție.

În familia bătrânului de 105 ani, această tradiție a trenulețelor dăruite de Crăciun a debutat cu „vagonul”. Cu umilul cărucior, folosit apoi pentru transportul bucăților de cărbune culese de pe calea ferată, pentru ca membrii familiei sale să se bucure de mai multă căldură. Erau timpuri dificile, dar oamenii le-au parcurs mai ușor datorită altruismului, a grijii pentru cei din jur și a coeziunii existente în familie și în comunitate. America acelor ani era puternică, prin spiritul său conservator, bazat pe familie, credință și tradiție.

La cei 105 ani ai săi, Ambrose LeVan este impresionant de lucid și se află într-o formă fizică excelentă. Înoată frecvent și cântă la orgă. De 13 ani este singur, soția sa trecând la cele veșnice după o căsnicie ce a durat… 67 de ani.

Cum își va petrece Crăciunul centenarul Ambrose LeVan? În modul simplu deprins în tinerețe. Va merge la biserică și își va vizita familia.

Autor: Tomi Tohăneanu

Sursă conținut și imagini: www.usatoday.com

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină