Tezaurul Karun dovedește bogăția și rafinamentul atinse în regatul Lidiei. Conform unor ipoteze, lidienii descindeau din pelasgi, fiind înrudiți cu tracii

În provincia Ușak din Turcia a fost scos la iveală, cu decenii în urmă, un excepțional tezaur, ce a fost atribuit vechiului popor al lidienilor. În Epoca Fierului, Lidia era un regat puternic și respectat în zonă (Anatolia). Se apreciază că existența regatului a debutat cu 15 sau 14 secole înaintea erei noastre. Istoria oficială spune că lidienii erau foarte apropiați de hitiți și de luvieni (sau luviți) din punct de vedere lingvistic și civilizațional. Despre hitiți se afirmă că ar fi fost neamul cel mai vechi din uriașa familie indo-europeană și că, grație armelor performante pe care le dețineau, precum și calităților de războinici, ajunseseră să trateze ca de la egal la egal cu egiptenii.

Cu multă vreme înainte ca zona Asiei Mici să intre sub stăpânirea turcilor (care au apărut mult mai târziu acolo), această regiune era locuită de o mulțime de popoare. De aceea, artefactele găsite sunt, uneori, dificil de încadrat ca aparținând unui popor sau altul. Pe de altă parte, tezaurele de origine lidiană alcătuite din piese de aur și argint au caracteristici specifice. Sunt cunoscute și teritoriile locuite în Antichitate de către lidieni. Excepționalul tezaur Karun a fost descoperit în vara lui 1966, în interiorul unui mormânt princiar.

Au fost descoperite peste 360 de artefacte care aparțineau culturii lidiene, fiind realizate în secolul VII înaintea erei noastre. Comoara a fost numită „Tezaurul lui Croesus”. Acest Croesus (Karun, pentru turci și arabi) a fost un rege al Lidiei, care a domnit până în 546 î.e.n. Bogăția sa era enormă, dar acest fapt nu a fost prielnic țării sale deoarece tocmai de aceea lidienii au fost atacați și înfrânți de către perșii conduși de către Cirus cel Mare. În ciuda numelui care i-a fost atribuit, tezaurul a fost îngropat mai înainte de a domni Croesus (Cresus, Karun). Legendara prosperitate a regelui Cresus a fost asociată probabil cu bogăția acestui tezaur. Formula „a fi bogat precum Cresus” a circulat la arabi și la turci, fiind preluată și de către alte popoare, precum englezii și… polonezii.

Descoperirea tezaurului a fost efectuată în camera funerară ce a aparținut unei prințese, după dinamitarea ilegală a unui tumul. În inventarul tezaurului Karun predomină piesele de aur și de argint, toate de o mare măiestrie artistică și finețe. Erau prezente vase de argint, monede, statuete și bijuterii. Toate au fost descoperite în urma săpăturilor clandestine și apoi vândute. Pe seama acestui tezaur s-a dus o acerbă luptă în justiție între statul turc și muzeul metropolitan de artă din New York, cel care le-a achiziționat la un moment dat (de pe piața neagră?). În cele din urmă, americanii au cedat tezaurul către turci.

Homer, în „Iliada”, spune ca lidienii au luat parte la războiul troian. Împreună cu tracii, ei s-au situat de partea Troiei. Se pare că atât troienii, cât și firigienii și lidienii vorbeau, în urmă cu peste trei milenii, graiuri asemănătoare cu tracii și aveau conștiința înrudirii lor. Erau popoare războinice, dar știau să prețuiască și arta, mai ales meșteșugul prelucrării aurului. Despre Rhesus, regele trac participant la marele război al Troiei se spune că avea un car de luptă împodobit din abundență cu aur iar cai uriași precum ai săi nu mai avea nimeni. Tracul Rhesus a fost ucis în somn de către Ulise și ai lui.

După Stabon, limba lidiană a pierit în secolul I î.e.n. În lucrarea „Impactul Romei asupra Daciei” (Paul Lazăr Tonciulescu) s-a expus ipoteza că hitiții, urartienii, frigienii și lidienii erau înruditi cu neamurile tracice din Balcani, dar și cu populațiile italice. Și toți erau urmași ai pelasgilor!

Autor: Tomi Tohaneanu

Surse informatii: „Impactul Romei asupra Daciei” (P.L. Tonciulescu), www.ancient-origins.net, wikipedia.org

Imagini: www.ancient-origins.net, history-world.org

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină