Studiul genetic al unui craniu românesc întoarce teoriile anterioare ale evoluției!!!

O echipă de cercetători condusă de geneticianul suedez Mattias Jakobsson, a secvențiat pe deplin genomul unei femei care a trăit în Europa acum cel puțin 35.000 de ani.

ADN-ul ei a fost extras dintr-un craniu care a fost găsit îngropat într-o peșteră numită Peștera Muierii din România și este unul dintre cele mai vechi genomi care a fost vreodată decodificat în întregime.

Această realizare reprezintă o descoperire remarcabilă pentru oamenii de știință care caută răspunsuri despre istoria evoluției umanității, care s-a dovedit a fi o poveste complexă plină de multe întorsături.

Intrând în acest proiect, cercetătorii lucrau sub anumite presupuneri despre cine era femeia (desemnată Peștera Muierii I) și ce ar putea dezvălui ADN-ul ei, pe baza cercetărilor genetice anterioare efectuate pe alte fosile umane.

Cu toate acestea, câteva dintre aceste ipoteze s-au dovedit a fi false, așa cum au dezvăluit Jakobsson și colegii săi într-un raport publicat în revista Current Biology.

Descoperirile lor sunt atât surprinzătoare, cât și extrem de semnificative și ar putea avea un impact uriaș asupra studiului preistoriei umane care merge mai departe.

De fapt, genomul Peștera Muierii I a fost extrem de divers, mult mai divers decât genomurile secvențiate din fosilele europene care au fost găsite mii de ani mai târziu.

„Ea seamănă un pic mai mult cu europenii moderni decât cu indivizii din Europa cu 5.000 de ani mai devreme, dar diferența este mult mai mică decât am crezut”, a explicat Mattias Jakobsson în EurekaAlert.

„Putem vedea că nu este un strămoș direct al europenilor moderni, dar este predecesorul vânătorilor-adunători care au trăit în Europa până la sfârșitul ultimei ere glaciare”, notează Ancient Origins.

Moștenirea genetică colectivă a europenilor moderni și a verilor lor care trăiesc în America și în alte părți nu este atât de lipsită de diversitate pe cât a fost.

După încheierea ultimei ere glaciare (în jur de 10.000 î.Hr.), Revoluția Agricolă a transformat dramatic viața pe continentul eurasiatic.

Pe măsură ce agricultura s-a răspândit, populațiile au crescut, comerțul s-a extins, mișcările migratoare au crescut și oamenii în general nu mai erau la fel de izolați unul de celălalt.

În timp, populațiile s-au amestecat și diversitatea genetică a început să crească treptat. Este remarcabil, totuși, că și acum oamenii din Africa subsahariană sunt mai diversi genetic decât europenii moderni.

Ultimul maxim glaciar s-a încheiat acum 20.000 de ani, totuși amprenta sa poate fi observată și astăzi, în genele celor ale căror strămoși străvechi au suferit prin el.

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină