Studiu: Basmele sunt mai vechi decât Biblia şi miturile greceşti

Basme precum „Frumoasa şi bestia” sunt vechi de mii de ani, mai vechi decât Biblia sau miturile greceşti, susţine un nou studiu al cercetătorilor de la universităţile din Durham şi Lisabona, citat de BBC News. Folosind tehnici utilizate de regulă de biologi, aceştia au descoperit că unele dintre poveştile lumii au rădăcini preistorice, mai vechi decât se credea până acum, una din ele datând din Epoca de Bronz. Până acum, se credea că basmele datează din secolele XVI-XVII.

În secolul al XIX-lea, fraţii Grimm, celebrii autori de basme, spuneau că poveştile pe care le-au popularizat erau înrădăcinate într-o cultură comună datând de la naşterea familiei de limbi indo-europene. Mai târziu, gânditorii au negat această idee, spunând că unele dintre poveşti erau mult mai tinere şi că fuseseră transmise pe cale orală, fiind scrise iniţial de scriitori de secol XVI şi XVII. Antropologul Jamie Tehrani, de la Universitatea din Durham, Marea Britanie, şi folclorista Sara Graca Da Silva, de la Universitatea Nouă din Lisabona, le dau însă dreptate fraţilor Grimm. „Unele poveşti sunt mult mai vechi decât primele documente literare înregistrate şi decât mitologia clasică – unele versiuni ale acestor poveşti apar în texte latine şi greceşti, dar rezultatele noastre sugerează că ele sunt de fapt mai vechi”, spune Tehrani.

Potrivit Discovery News, cei doi cercetători au analizat 275 de basme indo-europene, pentru a vedea dacă erau mai degrabă comune unor populaţii înrudite decât unora mai îndepărtate între ele, şi au testat dacă răspândirea lor poate fi prezisă în funcţie de cât de apropiate erau între ele populaţiile sau cât de înrudite erau limbile lor. Procesul le-a permis să separe efectele basmelor care circulau între grupuri vecine (prin migrație sau comerţ) de basmele moștenite de la grupuri cu strămoși comuni. Acest lucru a restrâns numărul poveştilor la 76 de basme a căror distribuire ar putea fi explicată prin moştenirea comună. Studiul s-a bazat apoi pe analiza filogenetică, folosită de biologi pentru a studia relaţiile de evoluţie între diferite specii, şi pe un arbore al limbilor indo-europene, pentru a vedea cât de vechi sunt aceste poveşti comune.

Cercetătorii au aflat că Jack şi vrejul de fasole şi-ar avea originea într-un grup de poveşti denumit „Băiatul care a furat comoara căpcăunului” şi că ar data din perioada în care s-au desprins limbile indo-europene orientale şi occidentale, acum mai bine de 5.000 de ani. Analiza a mai arătat că Frumoasa şi bestia sau Rumpelstiltskin ar fi vechi de 4.000 de ani, iar o poveste intitulată Fierarul şi diavolul, despre un fierar care şi-a vândut sufletul diavolulului în schimbul unor puteri supranaturale, a fost estimată ca datând de acum 6.000 de ani, din Epoca Bronzului. „(Poveştile) au fost spuse încă dinainte de existenţa englezei, francezei şi italianei”, spune Tehrani. „Au fost spuse, probabil, într-o limbă indo-europeană care nu mai există”.

Sursa articol: http://totb.ro/studiu-basmele-sunt-mai-vechi-decat-biblia-si-miturile-grecesti/

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină