Știrile false (fake news) au devenit parte a vieții de zi cu zi

Posted on 2 martie 2022 by Marin Teodora in Știri // 0 Comments

Potrivit unui ghid de bibliotecă academică, o serie de aspecte specifice ale știrilor false pot ajuta la identificarea acesteia și astfel evită să fie influențabile în mod nejustificat.

Acestea includ: propagandă, satiră/parodie, jurnalism neglijent, titluri înșelătoare, manipulare, zvonuri, dezinformare, părtinire media, părtinire publică și ferme de conținut.

Federația Internațională a Asociațiilor și Instituțiilor de Biblioteci (IFLA) a publicat un rezumat sub formă de diagramă pentru a ajuta oamenii să recunoască știrile false.

Rețeaua internațională de verificare a faptelor (IFCN), lansată în 2015, sprijină eforturile internaționale de colaborare în materie de verificare a faptelor, oferă instruire și a publicat un cod de principii.

În 2017, a introdus un proces de cerere și verificare pentru organizațiile jurnalistice.

Unul dintre semnatarii verificați ai IFCN, jurnalul media independent, non-profit The Conversation, a creat o scurtă animație care explică procesul său de verificare a faptelor, care implică „verificări și echilibrări suplimentare, inclusiv evaluarea oarbă de către un al doilea expert academic, control suplimentar și supraveghere editorială”.

Începând cu anul școlar 2017, copiii din Taiwan studiază un nou curriculum conceput pentru a preda lectura critică a propagandei și evaluarea surselor. Denumit „alfabetizare media”, cursul oferă pregătire în jurnalism în noua societate informațională.

O critică valabilă la adresa companiilor de social media este că utilizatorilor li se prezintă conținut care le va plăcea, pe baza preferințelor anterioare de vizionare.

Un efect secundar nedorit este că părtinirea de confirmare este sporită în rândul utilizatorilor, ceea ce, la rândul său, îmbunătățește acceptarea știrilor false.

Pentru a reduce această părtinire, autoreglementarea eficientă și reglementarea impusă legal a rețelelor sociale (în special Facebook și Twitter) și a motoarelor de căutare web (în special Google) trebuie să devină mai eficiente și mai inovatoare.

În 2018, cercetători de la Universitatea Princeton, Dartmouth College și Universitatea din Exeter au examinat consumul de știri false în timpul campaniei prezidențiale din SUA din 2016.

Descoperirile lor au arătat că susținătorii lui Trump și americanii în vârstă peste 60 de ani, erau mult mai probabil să consume știri false decât susținătorii lui Clinton.

A existat o diferență foarte mare (800%) în consumul de știri false în raport cu consumul total de știri între susținătorii lui Trump (6%) și susținătorii lui Clinton (1%).

Brendan Nyhan, unul dintre cercetători, a declarat cu insistență într-un interviu pentru NBC News: „Oamenii au primit mult mai multe informații dezinformate de la Donald Trump decât de pe site-urile de știri false—punct.”

Prevalența știrilor false a crescut recent odată cu creșterea rețelelor sociale, în special a Facebook News Feed, iar această dezinformare s-a infiltrat treptat în mass-media principală.

Mai mulți factori au fost implicați în răspândirea știrilor false, cum ar fi polarizarea politică, politica post-adevăr, raționamentul motivat, părtinirea de confirmare și algoritmii de social media.