Sfânta Mărie Mare într-un colț de Maramureș

Posted on 15 august 2015 by Madalina Diaconu in Cunoaște România, Spiritual // 0 Comments

În Maramureș, sărbătoarea religioasă are o mare însemnatate, iar tradițiile și obicieurile de Sfântă Marie Mare (Sântămărie) încă se păstrează.

În Săpânța, în seara zilei de 14 august, corul fetelor și femeilor din comună participă în fiecare an, timp de 2 ore, de la 7 la 9 seara, la vecernie. Corul iese apoi în curtea bisericii și își continuă programul până la 9:30. An de an acest obicei este urmat cu sfințenie, iar anul acesta, la cor au participat câteva tinere pentru prima dată. “Împrospătam corul ca să continuăm tradiția” a declarat una din femeile prezente la vecernie.

“Creștinii serbează în 15 august Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare religioasă cunoscute ca Sfânta Măria Mare, și care este pregătită printr-un post de două saptămâni -al treilea din an după postul Paștilor și cel al Sfinților Petru si Pavel. Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Mărie Mare, Sântămăria sau Uspenia, ultimul praznic împărătesc din anul bisericesc, celebrează ziua în care Fecioara Maria și-a dat obștescul sfârșit, iar popular este ziua care desparte lunile călduroase de cele reci.

Sărbătoarea poartă denumirea de ‘adormire’ pe de o parte pentru că în cadrul bisericii nu se poate vorbi despre moartea unui sfânt, iar pe de altă parte pentru că tradiția bisericească spune că obștescul sfârșit al Fecioarei Maria a fost asemenea unei adormiri.” (emaramures.ro)

În „Memoria Ethnologia” (colecția Dumitru Iuga) se arată că în perioada postului Sfintei Mării, fetele din Maramureș își cos costume speciale, lucrate numai în alb (cămașă, poale, surt) pentru pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la Mănăstirea din Moisei.

Obiceiuri de Sfântă Mărie Mare

– În ziua de Sf. Mărie nu se face joc. Abia a doua zi feciorii își organizează jocul în sat.
– După Sf. Maria Mare se pot face și nunți (din 16 august până în 14 noiembrie) și tot acum încep târgurile de toamnă.
– Se fac praznice de pomenire pentru cei morți și pentru cei vii.
– Ciobanii desfac staulele, stanele încep să coboare la țarina de lângă sat, după cum e vremea, să nu-i prindă omatul acolo. Fiecare gospodar își alege oile din turmă și le ia în grija proprie, de unde și zicala ”La Sfânta Mărie Mare / Coboară oile la vale”. Acum hotarul satului este liber, oile pot paște pe miriști, pe locurile cosite.
– Pot să înceapă semănaturile de toamnă.
– Se caută dacă au ajuns cucuruzii (porumbul) ”în lapte”, se fierb sau se frig pe jar ca o mâncare specifică sărbătorii.
– Stuparii cercetează producția albinelor și recoltează primii faguri cu miere, pe care îi imparte cu familia. De asemenea, se fac daruri cu miere ca să guste și cei care nu au stupi. (maicadomnului.ro)