Scurtă istorie, de la mănăstire la mall

Pe 9 ianuarie 1985 se hotărăşte demolarea ansamblului mănăstiresc Văcăreşti.

Ctitorită de Nicolae Mavrocordat, Mănăstirea Văcăreşti îşi începe istoria în anul 1716, la marginea de sud-est a Bucureştiului, pe Dealul Văcăreşti, acoperit odinioară cu podgorii

Ea îndeplinește funcţie monastică, dar şi de curte domnească și se întinde pe o suprafaţă de 18.000 de m², fiind considerată unul dintre cele mai importante monumente arhitecturale realizate în stil brâncovenesc.

În 1864, mănăstirea este transformată oficial în închisoare, iar beciurile Casei Domneşti devin temniţe pentru deținuți politici ai vremurilor, printre care și scriitorii Tudor Arghezi, Ioan Slavici şi Liviu Rebreanu.

Biserica şi Paraclisul încep să se deterioreze treptat, iar după cel de-al II-lea Război Mondial fondurile de restaurare sunt îndreptate spre dotările închisorii, care funcționează până la începutul anilor 1970.

Între 1973 şi 1974 închisoarea este evacuată şi încep unele lucrări de restaurare pentru a transforma mănăstirea într-un Muzeu de arhitectură şi artă tradiţională.

Avariile produse de cutremurul din 1977, oferă însă pretextul de a demola Mănăstirea, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte zone vechi din Bucureşti bogate în istorie şi cultură.

Pe 2 decembrie 1984, șantierul este vizitat de Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de Patriarhul Iustin Moisescu, căruia i se propune să facă aici Institutul Teologic pentru care existau bani de la ONU.

Patriarhul refuză, temându-se ca Ceaușescu să nu dispună mutarea sediului Patriarhiei la Văcărești.

Liderul comunist ordonă demolarea Mănăstirii Văcăreşti pentru realizarea în locul ei a unui alt Palat al Justiţiei, care ar fi permis dezafectarea celui aflat lângă Piaţa Unirii.

Protestele arhitecţilor, oamenilor și instituțiilor de cultură nu reușesc să o salveze, însă.

Cu puțin timp înainte de demolare, incinta mănăstirii este folosită pentru a filma câteva scene de război, cu efecte de artilerie, din filmul ”Noi cei din linia întâi”, regia Sergiu Nicolaescu.

În timpul filmărilor, de la explozii, aruncătoare de flăcări și tancuri, se produc avarii serioase paraclisului și ușii altarului, iar crucea din marmură a domnitorului Constantin Mavrocordat este fracturată.

Găsind ușile descuiate, hoții din zonă fură icoanele vechi de lemn și alte obiecte din interior.

Demolarea întregului ansamblu de la Văcăreşti se finalizează la începutul lunii ianuarie 1987, ultimele distruse fiind paraclisul şi biserica domnească.

Câteva coloane de piatră și părţi de ancadramente sunt transportate la Palatul Mogoşoaia şi la Mănăstirea Cernica, iar din 2500 de m² de pictură murală se mai păstrează doar 140 m².

O parte din ce a rămas din ansamblul se află în prezent şi la Muzeul Naţional de Artă a României

Planurile inițiale se schimbă, iar în 1988 se toarnă fundamentul pentru ceea ce urma să devină Consiliul Naţional al Democraţiei Muncitoreşti, dar lucrările sunt abandonate în 1990.

Între 2007 şi 2008, pe vechiul loc al Mănăstirii, este ridicat complexul comercial Sun Plaza.

Muzeul Amintirilor din Comunism

Sursa foto: revista Basilica, N. Ionescu Ghinea

Despre Muzeul Amintirilor din Comunism (Brașov)

Povestea vieţii de zi cu zi a românilor care au trăit în deceniile de după Al Doilea Război Mondial şi până în 1989 spusă de peste 100 de exponate la Muzeul Amintirilor din Comunism (MAdC). Colecţia permanentă a MAdC prezintă fotografii, obiecte şi mărturii care surprind latura personală şi completează datele istorice despre România sub regimul comunist

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină