SCIȚII DIN SIBERIA. În munții Altai au fost descoperite două trupuri mumificate cu trăsături europene și… cele mai vechi covoare din lume!

Cultura Pazyryk este, potrivit Wikipedia, o cultură de origine scitică, care s-a dezvoltat în epoca fierului, în secolele VI-III înaintea erei noastre. În munții Altai, în Mongolia și Kazakhstan au fost descoperite mumii, precum și diferite artefacte, aparținând culturii Pazyryk.

Unele dintre mumii s-au conservat în permafrostul siberian și erau îngropate în movile lunguiețe (kurgane), similare cu movilele funerare ale sciților din apus, aflate pe teritoriul actual al Ucrainei. În zona platoului Ukok din Siberia, sciții au dezvoltat o cultură înfloritoare, datorită prezenței drumurilor comerciale și a caravanelor care străbăteau zona.

În munţii Altai au fost scoase la iveală, în urma unor săpături arheologice efectuate la jumătatea secolului XX, două misterioase corpuri mumificate, îngropate sub o movilă funerară. Sub respectivul tumul, care avea un diametru de 42 de metri, se afla trupul unui nobil scit, trupul unei femei – soția sa, precum și corpurile a nouă cai înşeuaţi.

Bărbatul şi femeia formau un cuplu iar mormântul aparţine culturii Pazyryk. Cele două mumii au fost descoperite sub tumulul aflat pe valea râului Bolshoy Ulagan şi actualmente sunt păstrate de către celebrul muzeu Ermitaj, din Sankt Petersburg. După cum vom vedea, cele două mumii prezintă numeroase elemente de interes, oferindu-ne informații prețioase care completează cunoștințele despre modul în care arătau sciții care au fondat cultura Pazyryk, dezvoltată în Siberia.

O echipă multidisciplinară, din care fac parte antropologi, radiologi, arheologi și alți specialiști, va analiza datele obținute în urma examinării tomografice mumiilor. Cea mai mare parte a comorilor din mormântul celor doi nobili sciți au fost furate cu secole în urmă. În schimb, au rămas două covoare străvechi, admirabil lucrate. La nivel mondial, sunt cele mai vechi covoare, dintre cele care au supraviețuit până astăzi. Unul dintre covoare prezintă un model cu influențe persane, și a fost datat ca fiind realizat în secolul V î.e.n.

O descoperire valoroasă a fost carul cu roți înalte, confecționat din lemn, probabil utilizat în ritualurile funerare. Cei nouă cai care străjuiau anticul mormânt aveau harnașamente complete, decorate cu figurine de lemn, care înfățișau lei, tigri, antilope, căprioare, grifoni.

Bărbatul avea, la vremea morții, 55-60 de ani, în vreme ce femeia era cu circa 10 ani mai tânără. Sergey Rudenko, savantul rus care a condus lucrările arheologice a afirmat, la vremea descoperirii celor două mumii, că „atât femeia, cât și bărbatul erau de tip caucazian”. Cu alte cuvinte, prezentau trăsături somatice europene. Bărbatul avea părul închis la culoare, puțin ondulat. Părul femeii era castaniu închis. Fețele lor erau lungi și înguste. Bărbatul avea un nas proeminent, de formă acvilină. Sunt trăsături europene, distincte de cele existente la populațiile actuale din Altai.

Pe umărul stâng al bărbatului era tatuat un animal de pradă, un tigru. Pe umărul său drept era un alt tatuaj, ce reprezenta un cal. Pe antebrațul drept al bărbatului fusese tatuat, de asemenea, un cal iar pe mâini existau alte tatuaje, înfățișând păsări, inclusiv un cocoș de munte.

Pe antebrațul femeii se afla un tatuaj complicat, atipic pentru cultura Pazyryk. Erau reprezentați doi tigri și un leopard, care atacau un cerb și un elan. Acestea sunt animale reale, ceea ce este un lucru neobișnuit între tatuajele specifice culturii Pazyryk, în care erau înfățișate de obicei animale fantastice. Femeia nu avusese tatuaje pe umeri, ci doar la nivelul antebrațelor (printre care o pasăre de pradă ce ataca o căprioară). Unii experți atribuie o influență chinezească, în modul de realizare a desenelor de pe tegumentele celor doi soți.

În vremea lor de glorie, sciții stăpâneau un teritoriu vast, ce se întindea de la Munții Carpați și până în vestul Chinei și Siberia. Sciții erau nomazi și teribili războinici. Ei au interacționat, secole la rând, și cu strămoșii noștri geto-daci. În vechime, Doborgea se numea Scythia Minor. Sciții au fost cunoscuți sub mai multe nume, printre care Saka, Sai, Sakae, Iskuzai, fiind considerați, de către istoria oficială, un popor cu origini iraniene (ariene). Unii istorici sugerează că geto-dacii și sciții erau nu doar popoare învecinate, ci și înrudite, având aceeași asecendență pelasgă.

Autor: Tomi Tohaneanu

Surse informații: siberiantimes.com, wikipedia.org

Imagini: siberiantimes.com

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină