Românismul exemplar al unor minoritari

Apropo de mileniul unguresc și pretențiile absurde ale udemeriștilor: în eseul istoric ,,TRANSILVANIA – un mileniu în 51 de ani” scriitorul secui Ștefan J. Fay (1919-2009) scrie și semnează: ,,Din istoria Imperiului Habsburgic, a Regatului Ungar și a Imperiului Otoman, am învățat că Transilvania este românească”.

Trebuie menționat că tatăl său, Joseph, Baron de Fay, a fost scriitor, poliglot, deputat al secuilor în parlamentul României și a rămas în istoria noastră pentru declarația de adeziune a secuilor la România făcută în Parlamentul României Mari, de care veterinarul Hunor Kelemen să nu audă, iar pe Domnul Zachmann  nu-l interesează, fiindcă este o respectată voce a presei din România, poziție în care nu sunt necesare cunoștințele solide din istoria României, doar să fie politic corecți.

Ștefan J. Fay a scris acest eseu istoric pertinent, contracarând declarațiile publice ale președintelui Francois Mitterrand de la Budapesta, care deplângea durerea Ungariei după Tratatul de la Trianon, pentru pierderea de teritorii, printre care și Transilvania milenară.

Ștefan J. Fay, un secui cu personalitate și caracter, în scrisoarea  adresată președintelui Mitterrand îi demonstrează că Transilvania a făcut parte din statul ungar doar 51 de ani, între 1867 și 1918, în rest a fost un principat de sine stătător, cu majoritate românească.

În cuprinsul eseului, adaugă la cei 51 de ani și cei patru ani (1940-1944) din timpul ocupației funeste a statului horthyst în Transilvania de Nord-Vest, urmare a Dictatului de la Viena din 1940.

Acest eseu, o ediție specială bilingvă, a apărut la  Nice în 2018, cu ocazia CENTENARULUI  MARII  UNIRI  A  ROMĂNIEI – așa scrie pe copertă – pentru ca generațiile tinere să cunoască  adevărurile profunde ale lumii în care trăim.

Dar centralizarea la ordine a  mass media din România nu are timp și spațiu pentru trecutul nostru profund. Aș fi dorit, și eu, să-l fac cunoscut pe Ștefan J. Fay, erudit scriitor secui, ce merită aprecierea  românilor pentru  excepționalele pledoarii istorice, prin care a susținut  drepturile ancestrale  ale românilor din Ardeal.

Eseul „Transilvania un mileniu în 51 de ani”, este prezentat magistral în opt capitole dense în date istorice incontestabile. Ștefan J. Fay  începe eseul cu evocarea personalității naționale Vasile Băncilă, : ,,Am tot temeiul să-l admir – și-l admir profund  – pe Vasile Băncilă, ce face parte din generația de aur dintre cele două războaie mondiale, și pentru eseul lui filosofic Semnificația Ardealului, ce cuprinde ardelenii, de la Ion al pământului până  la corifeii deșteptării și emancipării naționale”.

Nu vom mai avea o asemenea generație, din care face parte și secuiul Ștefan J. Fay, românul Vasile Băncilă și evreul Milton G. Lehrer, care a scris prestigioasa lucrare istorică, ARDEALUL  PĂMÂNT  ROMÂNESC, a topit-o în teroare, pauperizare și închisorile dictaturilor comuniste, alogene și indigene.

Iar de 31 de ani nu sunt semne bune pentru România; revoluția timișoreană la București a sfârșit în lovitură de stat, suprastructura noastră industrială s-a vândut la străini ca fier vechi, agricultura s-a înțelenit, parcelat și noii proprietari au vândut pământul țării pe mașini vechi, piața liberă s-a dat nelegiuit la avuția națională, investitorii străini au venit cu câteva mii de dolari și acum stau pe zeci de milioane dolari și euroi; podul de flori al unirii cu Moldova de Est l-a luat apa, Bucovina de Nord a fost servită pe tavă Ucrainei, ungurii ni s-au urcat în cap cu pretențiile lor.

Am intrat în Uniunea Europeană ca second class nation, iar în NATO suntem mercenari de corvoadă, suntem ultimii în Europa și printre primii datornici în lume. Suntem săraci vânduți și zilerii milogi, de azi pe mâine, ai  Europei!

Așa văd eu, un critic social de când am terminat Facultatea de Medicină în 1963, și m-am tot perindat prin lume: Maramureș și Ardeal 17 ani, Austria în lagăr de refugiați, America de Nord 40 de ani, plus ce-am mai vizitat și citit despre restul lumii.

Deci am educație, experiență și ceva cultură, plus dreptul de a-mi împărtăși și scrie cunoștințele și ideile. Nu sunt înregimentat în niciun partid, uniune sau asociație, nu sunt lefegiul nimănui, nu am ambiții și interese sociale.

Mă amuză în schimb ochlocrația sperjură a sclavilor care conduc țara (n.r. ochlocrație = puterea mulțimii informe și haotice a sclavilor),  jurând cu mâna pe Biblie, începând cu președintele, că vor respecta ad litteram, Constituția  României, pe care o încalcă la prima lege sau ordonanță guvernamentală, dată fără remușcări, ceea ce înseamnă că sunt lipsiți de respect, conștiință, personalitate.

Corneliu FLOREA

Text preluat din Certitudinea

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină