Românce faimoase (XXI) – Sofia Ionescu, prima femeie neurochirurg din Sud-Estul Europei

Posted on 7 decembrie 2015 by Madalina Diaconu in Cunoaște România // 0 Comments

Este considerată prima femeie neurochirurg din lume dar, conform spuselor Sofiei Ionescu, într-un interviu acordat Eugeniei Vodă la postul TVR, recunoaște că “a fost prima femeie neurochirurg, nu din lume, ci din sud-estul Europei”.

Sofia Ogrezeanu s-a născut la Fălticeni pe data de 25 aprilie 1920. Urmează cursurile şcolii primare în oraşul natal, apoi face primele șase clase la Liceul de Fete Fălticeni și ultimele două la Școala Centrală de Fete „Marica Brâncoveanu” din București. A absolvit liceul în 1939, intrând la Facultatea de Medicină Umană din București în toamnă aceluiaşi an. Ca student, face diferite stagii, primul de practică la oftalmologie, al doilea în 1943 în calitate de medic de circă rurală, urmând un al treilea stagiu, cel de internat în Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din București. Cu această ocazie intră în prima echipǎ neurchirurgicalǎ, “consideratǎ echipa de aur, alături de prof. dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești și doctorii Constantin Arseni și Ionel Ionescu (devenind din 1945 soțul domnișoarei doctor Sofia Ogrezeanu), care la acea dată erau medici secundari în cadrul specialitǎții.” (edituramateescu.ro)

În 1944, în timpul războiului, Sofia Ionescu este obligată să opereze de urgenţă un copil, în lipsa medicilor de specilitate care erau nu numai prea puţini, dar prea ocupaţi cu răniţii care veneau de pe front. Este momentul decisiv în cariera tinerei doctoriţe. „Această operație – va mărturisi Sofia Ionescu – mi-a decis viața pentru 47 de ani înainte, cât am stat în neurochirurgie, și mi-a adus-o la 180 de grade față de ceea ce îmi propusesem eu, o viață liniștită de medic internist în orașul meu natal, Fălticeni”.

În 1945 își susține doctoratul în medicină și chirurgie, în 1946 participă la concursul de secundariat, în 1954 este încadrată medic primar la Clinica Spitalului „Dr. Gh. Marinescu”, iar în 1976 obține gradul de medic primar neurochirurg II. A realizat operaţii pe măduva spinării şi creier. Profesează şi continuă să cerceteze neîntrerupt, fiind autoarea a zeci de tratate şi articole de specilitate publicate în Acta chirurgica Belgica, Journal de chirurgie, Neurologia, Psihiatria, Neurologia, Neurochirurgia, Revue Roumaine d’ Endocrinologie.

Pentru aportul său în domeniul neurochirurgiei la nivel naţional şi mondial, primeşte de-a lungul vieţii numeroase disctincţii: Semnul de Distincție al Crucii Roșii (1943), cu insigna „Evidențiată în Munca Medico-Sanitară (1957), cu medalia „A XX-a Aniversare a Eliberării Patriei” (1964), cu medalia „25 de ani de la Proclamarea Republicii” (1972).

“În 1996 primește Diploma de Onoare ANFDUR pentru merite de excepție, Premiul „Elisa Leonida Zamfirescu” și Diploma de Onoare a Confederației Naționale a Femeilor din România. Tot în acel an, 1996, devine membru al Societății Române de Istoria Medicinii, iar în 29 martie 1997, Membru Emerit al Academiei de Științe Medicale. I s-a decernat Diploma de Onoare a A.N.F.D.U.R., Premiul “Inginer Elisa Leonida Zamfirescu”, Diploma de Onoare pentru merite deosebite în promovarea științei și tehnicii în România, Diploma de Onoare a Societății de Istoria Medicinei, Diploma de Cetățean de Onoare al Municipilui Fălticeni și Medalia de Onoare a aceluiași municipiu, culminând cu acordarea celei mai înalte distincții din România, Steaua Republicii, în grad de cavaler, pe care a primit-o la începutul lunii martie 2008.” (Wikipedia)