Radio București

Prima emisiune radio în limba română a fost transmisă în toamna anului 1925, în cadrul expoziției „Luna Bucureștilor”, urmând ca în anul 1927 să fie înființată „Societatea de Difuziune Radiotelefonică”, ce va transmite, un an mai târziu, prima sa emisiune, compusă dintr-un scurt program muzical, știri din presă, recitări de versuri, buletin meteorologic și știri sportive.

Atunci românii au putut auzi pentru prima dată pe post cuvintele: „Alo, Alo, aici Radio București”.

„Radio București” avea pentru început doar 17 angajați. Emisiunile erau deschise de cuplul Stroe și Vasilache, care cântau „Alo, alo, aici e Radio, Stroe și Vasilache, Lache…”

Pe 12 ianuarie 1929 este difuzată prima emisiune pentru copii, „Ora copiilor”, iar peste aproape două săptămâni prima piesă de teatru, poemul liric „O toamnă” de Alfred Moșoiu, urmând ca în primăvară să fie transmisă opera „Aida” de Verdi.

Spre bucuria iubitorilor de fotbal, prima emisiune sportivă va fi transmisă cu ocazia meciului România-Iugoslavia din 11 iunie 1933.

În aprilie 1936, „Societatea de Difuziune Radiotelefonică” devine „Societatea Română de Radiodifuziune”.

Peste doar doi ani, bucureștenii au privilegiul de a asculta la radio fermecătoarea voce a Mariei Tănase, minunatele acorduri ale orchestrei lui Grigoraș Dinicu, dar și diverse piese de teatru interpretate de actori de excepție, precum Grigore Vasiliu-Birlic, Tony Bulandra și Lucia Sturdza-Bulandra, Radu Beligan, și mulți alți, iar mai apoi pe Toma Caragiu, Amza Pelea, Dem Rădulescu, și toată pleiada din generația lui Florin Piersic.

Nu lipseau, firește, nici reclamele comerciale. În anii ’30, de exemplu, se cânta la radio o reclamă foarte îndragită la crema de ghete „Gladys”, difuzată în mai multe variante.

Iată câteva dintre ele: „Johnny e băiat de treabă, toată lumea se întreabă, de ce este atât de negricios!” sau „Gladys ți-ai luat bădie, Gladys de la prăvălie… Ți-ai făcut iar ghetele, să te placă fetele, și ai plecat mândru prin sat, iar după vânat!”.

Mai era, de asemenea, și reclama despre un cunoscut săpun la vremea aceea: „Bob, Bob, un săpun, Bob, Bob cel mai bun, Bob, Bob ideal, un săpun fenomenal. O mână spală pe alta, eu vă spun vouă, doar săpunul Bob cu spic spală pe-amandouă!”.

La 23 august 1944, studioul „Societății Române de Radiodifuziune” a fost una dintre țintele aviației hitleriste, fiind grav avariat. Se va reface însă și își va continua neîntrerup activitatea.

Text: Andreea Mâniceanu

Sursă documentară:

Eugen Denize, „Istoria Societății Române de Radiodifuziune”, Editura Casa Radio, București, 1998

Foto: aparat de radio din anul 1935, prezent în expoziția „Muzeul Vârstelor”; pixabay.com

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină