Primele ființe care-au dobândit capacitatea de a merge n-au părăsit niciodată oceanul. Ca metodă de deplasare, mersul a apărut în… mediul acvatic!

Ne-am obișnuit să asociem mersul cu viața terestră, cu primele specii de animale care au părăsit viața acvatică, spre a se adapta rigorilor supraviețuirii pe uscat. Însă adevărul este că primele creaturi marine care au dobândit capacitatea de a merge n-au mai părăsit niciodată mediul acvatic, ci și-au exersat „noul” mod de deplasare numai… pe fundul oceanului. Tototdată, trebuie spus că abilitatea de a merge are o dată a apariției mai veche decât se credea până acum.

Noul studiu din care reies aceste surprinzătoare concluzii se bazează pe o analiză a celulelor cerebrale existente la o specie de pește cu trup aplatizat (asemănător cu corpul pisicilor de mare). Această specie se numește Leucoraja erinacea. Creatura face parte dintre cele mai primitive animale vertebrate. Oamenii de știință au fost surprinși să constate că sistemul de control al mișcărilor acestui pește este foarte asemănător cu acela existent la mamiferele de uscat. Aceste creaturi acvatice s-au numărat printre primele care au „învățat” să meargă, chiar dacă nu fac acest lucru decât pe fundul mării.

Se credea până de curând că rețeaua nervoasă necesară mersului ar fi specifică doar animalelor de uscat care s-ar fi dezvoltat din pești, în urmă cu circa 380.000.000 de ani. Dar peștii Leucoraja erinacea și alte câteva specii primitive de rechini au avut asemenea rețele neurale mai devreme. Peștii de acest fel sunt ultimii strămoși comuni ai mamiferelor și ai rechinilor actuali.

Capacitatea de a merge de care sunt capabili peștii Leucoraja erinacea a apărut, se pare, cu mai mult de 400 de milioane de ani în urmă. În același timp, se pare că primii pași pe uscat au fost făcuți, de către descendenții unor specii de pești, cu 50 de milioane de ani mai devreme decât se credea, până acum.

La specia Leucoraja erinacea înotătoarele pectorale servesc la înot, în vreme ce înotătoarele pelviene sunt folosite pentru „plimbările” pe fundul apei. Remarcabil este că aceste mișcări sunt alternative, stâng-drept, ca la animalele avansate de pe uscat. Potrivit datelor publicate în jurnalul Cell, acești pești sunt foarte potriviți pentru un studiu detaliat al originilor mersului. Cine ar fi crezut că mersul a apărut, pentru prima dată, ca mijloc de deplasare, pe fundul oceanului, și nu pe uscat?!

Sursa: www.sciencealert.com

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină