Primele colonii de pe Lună și Marte ar putea fi construite în… tunelurile de lavă. Sub suprafața Lunii ar putea fi înființate adevărate orașe!

Experții speră că Agenția Spațială Europeană va reuși să-și realizeze planul de a înființa o bază selenară inițială în 2030, care, după extindere, ar putea găzdui sute de coloniști, până în anul 2050. Primii coloniști de pe Lună și Marte ar putea trăi în tunelurile naturale create de către activitatea vulcanică în trecutul îndepărtat al acestor corpuri cerești. Tuburile (tunelurile) de lavă vor oferi celor ce vor locui în primele colonii întemeiate pe Marte un adăpost natural, ocrotindu-i, în special, de radiațiile cosmice și de meteoriții care vor lovi suprafața planetei.

Pe Pământ, au fost descoperite tuneluri de lavă în zone precum Lanzarote, Hawaii, Islanda, Queensland (Australia), Sicilia și insulele Galapagos. Două echipe de cercetători au lucrat la examinarea unor modalități de a exploata tuburile de lavă de pe alte corpuri cerești din sistemul solar. Cercetătorii, proveniți de la Universitatea din Padova și de la Universitatea din Bologna, au efectuat prima comparație tuburilor de lavă de aici, de pe Pământ, cu acelea de pe Lună și Marte. Tunelurile de lavă de pe Lună sau Marte pot ieși la iveală în urma unor prăbușiri parțiale ale plafonului sau a unor lovituri de meteoriți.

În deplasarea sa, lava aflată sub presiune poate lăsa în urmă o rețea complexă de galerii interconectate, în timp ce forțează drumul spre suprafață. Pe măsură ce activitatea vulcanică se domolește, fluxul de lavă se reduce, apoi dispare, lăsând în urmă spații goale, în subteran.

Instrumentele convenționale de detecție la distanță existente pe sondele spațiale nu pot identifica, actualmente, tuburile de lavă din subsolul unei  planete străine, deoarece ele nu pot realiza măsurători și examinări la adâncime. Dar Leonardo Carrer și colegii săi de la Universitatea din Trento au dezvoltat, recent, un concept pentru un sistem radar creat anume pentru a detecta tuburile de lavă de pe Lună. Subsolul lunar va fi examinat prin folosirea unor dispozitive ce emit unde electromagnetice de joasă frecvență și apoi măsoară semnalele reflectate.

Dr. Riccardo Pozzobon, de la Universitatea din Padova, a declarat că la o comparare a tuburilor de lavă terestre, lunare și marțiene reiese că gravitația are un efect semnificativ asupra dimensiunilor tuburilor de lavă. Pe Pământ, aceste tuneluri pot ajunge până la 30 de metri lățime. În condițiile de gravitație ale planetei Marte, tuburile de lavă pot avea o lățime de până la 250 de metri. Pe Lună, dată fiind gravitația scăzută, aceste tuneluri pot avea, conform calculelor, un kilometru sau mai mult în lățime și sute de kilometri lungime.

Așadar, pe Lună aceste tuneluri ar putea fi destul de mari pentru a adăposti așezări umane de dimensiuni considerabile. Un tub de lavă selenar ar putea adăposti un întreg oraș. Aceste rezultate, susține omul de știință italian, au implicații importante pentru colonizarea și explorarea viitoare a Lunii. Totodată, tuburile de lavă ar putea reprezenta și locuri  în care să fie căutate forme de viață extraterestră, pe Marte.

Sursa: www.dailymail.co.uk

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină