Povestea telescopului gigant construit de francezi. De ce a fost acesta considerat ca fiind inutil de către astronomi

Undeva în interiorul Observatorului din Paris, situat pe malurile râului Sena, sunt depozitate departe de ochii lumii, în niște lăzi prăfuite și uitate de timp, unele dintre cele mai mari lentile fabricate vreodată. Acestea măsoară 1,25 metri în diametru și au făcut parte din cel mai mare telescop de refracție construit vreodată.

Telescopul a început să prindă contur în 1892, la câteva luni după ce guvernul francez a anunțat planurile pentru organizarea Târgului Mondial de Inventică din anul 1900, la Paris. Ideea a fost aceea de a construi o structură la fel de impresionantă ca și Turnul Eiffel. Aceste târguri de inventică erau organizate periodic în toată Europa, participanții putând să-și prezinte într-un cadru special amenajat progresele din producție, știință și tehnologie.

 

Germania plănuia un târg internațional în 1896 sau, eventual, în 1900. Vestea a alarmat autoritățile de la Paris care considerau că țara care va organiza o asemenea expoziție în prag de nou secol va deveni un reper pentru întregul secol. Guvernul francez a decis să acționeze rapid și a anunțat nu doar organizarea târgului din 1900, ci și construirea celui mai mare și puternic telescop din lume.

Telescopul a avut două lentile interschimbabile de 1,25 metri în diametru, una pentru observarea vizuală și una pentru fotografii. Acestea au avut o lungime focală de 57 de metri, iar tubul de oțel în care erau fixate avea o lungime 60 de metri. Din cauza dimensiunii și a greutății enorme, telescopul nu a putut fi manevrat pentru a urmări obiectele astronomice. În schimb, a fost montat într-o poziție orizontală fixă, iar lumina de la obiecte astronomice a fost redirecționată în ansamblul tubului optic printr-un sistem de oglinzi plane mobile.

Telescopul a fost expus timp de aproximativ un an, timp în care s-au făcut doar câteva observații științifice. Astronomii au privit petele solare și nebuloasele, au făcut fotografii mari cu suprafața Lunii și alte lucruri minore. Mulți oameni de știință din acea vreme considerând telescopul ca fiind un simplu truc de marketing și nu un instrument astronomic serios.

Telescopul a fost scos la licitație în 1909, însă nimeni nu a fost interesat să-l achiziționeze. Astăzi, aproape toate telescoape optice din lume folosesc un sistem de reflexie și nu de refracție. Cel mai mare telescop de refracție funcțional în prezent este cel de la Observatorul Yerkes, a căror lentile au 102 cm.

sursa: amusingplanet.com

traducere și adaptare: Radu Ungureanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină