Poluarea aerului

Decarbonizarea transportului maritim. La Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) din 27 septembrie 2023, s-au cerut acțiuni urgente pentru decarbonizarea transportului maritim în contextul creșterii continue a emisiilor de carbon (https://news.un.org/fr/story/2023/09/1139112).

Într-un raport privind transportul maritim publicat înainte de Ziua Maritimă Mondială, această agenție a ONU cu sediul la Geneva pledează pentru o „tranziție justă și echitabilă” către un sector de transport maritim fără emisii de carbon.

UNCTAD subliniază nevoia presantă de combustibili mai curați, soluții digitale și o tranziție justă pentru a combate emisiile continue de carbon și incertitudinea de reglementare în această industrie:

„Transportul maritim trebuie să se decarbonizeze cât mai curând posibil, asigurând totodată creșterea economică.

Găsirea unui echilibru între durabilitatea mediului, conformitatea cu reglementările și cerințele economice este esențială pentru a asigura un viitor prosper, echitabil și rezistent pentru transportul maritim”, a declarat cu acest prilej Rebeca Grynspan, secretarul general al UNCTAD.

3% din emisiile globale de gaze cu efect de seră

Sectorul transportului maritim reprezintă mai mult de 80% din volumul comerțului global și aproape 3% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, emisiile crescând cu 20% în decurs de un deceniu.

În timp ce tranziția la combustibili mai curați este încă în fazele sale incipiente, cu aproape 99% din flota mondială bazându-se încă pe combustibili convenționali, raportul notează evoluții promițătoare, inclusiv folosirea unor navele special concepute pentru combustibili alternativi.

UNCTAD a calculta că sunt necesari încă 8-28 de miliarde de dolari în fiecare an pentru a decarboniza navele martime și oceanice până în 2050 și vor fi necesare investiții și mai mari, variind de la 28 de miliarde de dolari la 90 de miliarde de dolari pe an, pentru a dezvolta infrastructura care să permită utilizarea unor motoare sau combustibili care să asigure neutralitatea carbonului până în 2050.

Flota globală este îmbătrânită

Decarbonizarea completă ar putea crește cheltuielile anuale cu combustibilii cu 70% până la 100%, ceea ce ar putea afecta micile state insulare în curs de dezvoltare și țările cel mai puțin dezvoltate, care se bazează în mare măsură pe transportul maritim.

Cu toate acestea, mai mulți observatori din industrie sunt îngrijorați de îmbătrânirea flotei globale. Potrivit UNCTAD, navele comerciale în exploatare au în medie 22,2 ani, fiind cu doi ani mai vechi decât în 2013. Mai mult de jumătate din flota mondială are peste 15 ani.

„Armatorii se confruntă cu provocarea reînnoirii flotei în timp ce nu au claritate cu privire la combustibilii alternativi, tehnologiile ecologice și regimurile de reglementare necesare pentru a ghida armatorii și porturile”, a argumentat agenția ONU, menționând că terminalele portuare se confruntă cu probleme similare în luarea în considerare a investițiilor necesare.

Creștere a comerțului maritime de 2,4% în 2023

Datorită creșterii puternice în 2022 a volumelor de petrol și gaze transportate, tarifele de transport ale navelor-cisternă au înregistrat o redresare puternică determinată de evenimentele geopoliticecare au loc.

Tarifele de transport pentru vrac uscat s-au confruntat cu o anumită volatilitate din cauza schimbării cererii, a congestionării porturilor, a tensiunilor geopolitice și a perturbărilor meteorologice.

În ciuda unei scăderi de 0,4% a volumului total al comerțului maritim în 2022, industria maritimă va înregistra o creștere de 2,4% în 2023, iar comerțul containerizat, care a scăzut cu 3,7% în 2022, se așteaptă să crească cu 1,2% în 2023 și cu peste 3% annual în perioada 2024-2028.

Cu toate acestea, din cauza perturbărilor legate de războiul din Ucraina, distanțele parcurse de transporturile de petrol au atins un nivel record în 2022, iar transporturile de cereale în 2023 au parcurs o distanță fără precedent, deoarece țările importatoare de cereale au fost nevoite să caute alți exportatori, cum ar fi Statele Unite și Brazilia, iar acest fapt necesită transport pe distanțe lungi.

Creșterea cu 12% a comerțului Sud-Sud cu containere

Importurile de cereale în Africa din Ucraina, cruciale pentru securitatea alimentară a multor economii africane, au scăzut cu 14,9% în 2022, forțând aceste economii să-și adapteze modelele comerciale.

Drept urmare, comerțul Sud-Sud, de exemplu din Africa către America Latină și Caraibe, a contribuit cu 12,5% la comerțul global de containere în 2022.

În plus, raportul notează că Acordul privind Zona de Liber Schimb Continental Africană (AfCFTA) este de așteptat să aducă o creștere a transportului de marfă intra-african cu 28% și a transportului maritim cu 62%. Dar, ajungerea acolo va necesita investiții considerabile în echipamente și infrastructură de transport, inclusiv 100 de nave suplimentare, dacă AfCFTA este pe deplin implementată.

Poluarea aerului cauzată de incendii îi afectează cel mai mult pe cei mai săraci

Populaţiile din cele mai sărace ţări, în primul rând din Africa Centrală, sunt mult mai expuse decât cele din ţările dezvoltate la poluarea aerului cauzată de incendiile de pădure şi vegetaţie care sunt în creştere în întreaga lume, potrivit unui studiu publicat în revista britanică Nature, postat pe 21 septembrie 2023: în fiecare an, continentul african a suferit în medie 32,5 zile de expunere semnificativă la particule dăunătoare provenite din incendii izbucnite în perioada 2010-2019, comparativ cu aproximativ o zi pe an pentru Europa şi 23,1 zile pentru America de Sud, concluzionează studiul.

Aceste niveluri de poluare sunt clasificate drept semnificative atunci când depăşesc limitele OMS pentru ozon sau particule fine PM2,5 (sub 2,5 microni în diametru), adică, de exemplu, 15 micrograme de PM2,5 pe metru cub de aer; şi când cel puţin jumătate din poluare provine din incendii de pădure, de tufişuri, pajişti, fie că sunt programate de populaţii, în special pentru nevoi agricole, fie necontrolate şi chiar favorizate de încălzirea globală.

Toate aceste tipuri de incendii generează fum încărcat cu cenuşă şi particule dăunătoare care pot parcurge mii de kilometri, traversează oceane şi afectează sănătatea populaţiilor situate la foarte mare distanţă de flăcări.

Pentru a evalua concentraţiile zilnice globale de PM2,5 şi ozon atribuite incendiilor de vegetaţie în perioada 2000-2019, cercetătorii s-au bazat pe tehnici de inteligenţă artificială şi de modelare pe computer.

Potrivit concluziilor acestora, ţările cele mai afectate de această poluare sunt Angola, Republica Democratică Congo, Zambia, Congo-Brazzaville şi Gabon, situate pe continental African, unde se practică foarte mult cultivarea prin tăiere şi ardere.

După Africa Centrală, Asia de Sud-Est, America de Sud şi Siberia au cunoscut cele mai mari rate de poluare din cauza incendiilor în perioada 2000-2019.

În total, între 2010 şi 2019, 2,18 miliarde de persoane au fost expuse cel puţin o zi la un episod de poluare crescută, provocată de incendii cu 7% mai mult decât în deceniul precedent, potrivit studiului.

În ţările sărace, această poluare a fost de aproximativ patru ori mai mare decât în ţările bogate în perioada respectivă, afirmă oamenii de ştiinţă.

Multe oraşe din ţări bogate au însă un aer foarte poluat, peste standardele OMS, cauza principală fiind de această dată traficul rutier, încălzirea şi poluarea produsă de fabrici, cauze nestudiate în acest articol.

Emilian M. Dobrescu

Foto: pixabay.com

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină