Planul lui John F. Kennedy de a scoate România de sub influenţa URSS. Ce s-ar fi întâmplat dacă preşedintele american n-ar fi fost asasinat

În august 1963, administraţia de la Washington considera că este cel mai prielnic moment ca SUA să se apropie de România, pentru ca ţara noastră să fie extrasă treptat de sub influenţa sovietică. Asasinarea lui John F. Kennedy, în noiembrie 1963, a frânat brusc aceste planuri, scrie Adevarul.ro

La începutul anilor ’60, sistemul internaţional avea doi poli de putere: Vestul capitalist era condus de SUA, iar Estul comunist, de URSS. Cele două forţe îşi uniseră eforturile în Al Doilea Război Mondial pentru a înfrânge Germania nazistă, dar după îngenunchearea duşmanului comun alunecaseră pe panta inamiciţiei. Intraseră în Războiul Rece.

Un nou conflict, care să rupă lumea în două, nu era de dorit, astfel că foştii aliaţi încercau să menţină un armistiţiu, astfel încât să nu calce prea mult pe terenul celuilalt. De fapt, mai degrabă Occidentul avea această grijă. Simţind că devine izolată, SUA se arăta îngrijorată de evoluţia situaţiei din Europa de Est, în care se manifestaseră brutal regimurile totalitare.

SUA şi URSS nu se înfruntau făţiş, dar duceau acest Război Rece tensionat, după cum arată documentele păstrate în Arhiva Prezidenţială „John F. Kennedy“.

„URSS şi SUA au luptat ca aliaţi împotriva Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. Dar de îndată ce războiul s-a terminat, în mai 1945, alianţa a început să se sfărâme. Tensiunile erau vizibile în iulie, la Conferinţa de la Potsdam, unde Aliaţii victorioşi negociau ocupaţia comună a Germaniei. URSS era hotărâtă să aibă o zonă-tampon între graniţele sale şi Europa de Vest.

Regimuri pro-comuniste au fost instalate în Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, România, Albania şi, în cele din urmă, în Germania de Est. Cum Sovietele îşi întăreau strânsoarea în Europa de Est, SUA a început o politică de prevenire a extinderii influenţei comuniste în ţările Europei de Vest, precum în Franţa, Italia şi Grecia“, scriu istoricii americani.

România face primul pas în relaţia cu SUA

În 1964, România şi SUA aveau să semneze o înţelegere prin care cele două ţări îşi transformă legaţiile în ambasade. Petre Bălăceanu devine oficial, din trimis extraordinar, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Române în Statele Unite ale Americii.

Omologul său american în România era William Crawford, un new-yorkez născut în 1915, cu misiuni în Havana, Moscova, Paris şi Praga.

Acesta fusese adjunct al directorului Biroului de Afaceri Est-Europene, apoi directorul Biroului de Cercetare şi Analiză pentru Blocul Sovietic, în cadrul Departamentului de Stat. A venit la legaţia din România pe 21 decembrie 1961.

În august 1963, în ultimele luni de mandat ale lui Kennedy, William Crawford transmitea veşti bune, încurajatoare, despre relaţia tot mai defectuoasă dintre România şi URSS.

„În ultimele şase luni, ministrul Crawford a fost martor la creşterea dezacordului României cu privire la planurile URSS. România dezvoltă o tendinţă de independenţă economică faţă de blocul sovietic. Ministrul doreşte să-i raporteze preşedintelui aceste schimbări de pe scena românească şi eforturile în creştere a părţii române de îmbunătăţire a relaţiilor cu SUA“, se arăta într-un document intern de la Casa Albă.

„Românii sunt destul de muncitori şi destul de inteligenţi“

Un episod grăitor se consumase în august 1963, când William Crawford l-a însoţit în România pe secretarul american pentru Agricultură, Orville Freeman. Oficialul de la Washington venise într-un turneu estic şi în România urma să aibă o întrevedere cu conducerea ţării. Întâlnirea a fost mai degrabă mondenă.

Trimişii lui Kennedy au fost invitaţi la reşedinţa de vară a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, de la Eforie, acolo unde se afla, la relaxare, întregul Birou Politic.

Diplomaţii americani păstrează amintiri foarte plăcute din sejurul de pe litoral: „Românii sunt latini, iar latinii iubesc viaţa. Iubesc să trăiască, sunt destul de muncitori şi de obicei destul de inteligenţi“, avea să declare William Crawford într-un interviu acordat în 1971 jurnalistului William Moss, pentru arhiva JFK.

Interesul României: construirea de fabrici

La întoarcere, demnitarii au călătorit în avionul spre Washington cu Mircea Maliţa, ministrul adjunct de Externe. Acesta le-a explicat amănunţit cât de benefic, pentru ambele părţi, ar fi un parteneriat româno-american, mai ales pe plan economic.

Citeste mai mult: Adevărul

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină