Planetele din fascinantul sistem TRAPPIST-1 ar putea fi încă PRIELNICE VIEȚII. De ce cred asta oamenii de știință?

Când vine vorba despre cele șapte planete cu suprafață stâncoasă din sistemul TRAPPIST-1, întrebarea ce apare imediat este dacă unele dintre acestea pot oferi condiții asemănătoare celor existente aici, pe Pământ, așa cum s-a crezut în trecutul apropiat. În ciuda elementelor descurajatoare de dată ulterioară care au stins o parte din entuziasmul inițial, un nou studiu vine cu informații care pledează în favoarea prezenței unor condiții prielnice vieții pe plantele din acest sistem situat la 39 de ani lumină de noi.

Cele șapte planete din sistemul solar TRAPPIST-1 orbitează, în jurul stelei care le guvernează, la o distanță mai mică decât distanța dintre Mercur și Soare. În sistemul nostru solar o asemenea poziție ar însemna, probabil, zero șanse de existență a condițiilor de existență și dezvoltare a unor forme de viață, dar steaua TRAPPIST-1 este mult mai rece decât Soarele nostru, deci… speranțe există încă.

Trei dintre planetele TRAPPIST-1 par să orbiteze la o distanță, față de „soarele” lor, care determină temperaturi de suprafață ce ar putea fi potrivite pentru pentru a exista apă în formă lichidă. Cantitatea de radiație ultravioletă (UV) ce ajunge pe fiecare dintre aceste planete ar fi putut influența (în sens negativ, distructiv), de-a lungul miliardelor de ani, cantitatea de apă existentă acolo.

Cercetătorii au măsurat cantitatea de radiații UV care răzbate până la suprafața planetelor din sistemul TRAPPIST-1 folosind Telescopul Hubble al NASA, iar în studiul lor au estimat cât de multă apă a pierdut fiecare dintre aceste planete în cele 8 miliarde de ani de la nașterea sistemului.

Astfel, este posibil ca șase planete, dintre cele mai apropiate de stea, supuse celor mai ridicate niveluri de radiații UV, să fi pierdut de 20 de ori mai mult decât echivalentul cantitatății de apă din oceanele Pământului. Dar este, totodată, posibil ca patru dintre planetele aflate înspre exteriorul sistemului, să fi pierdut mai puțin decât triplul cantității de apă existentă în oceanele Pământului, arată recentul studiu.

Dacă planetele ar fi avut puțină apă la început, distrugerea moleculelor de H2O de către radiațiile UV ar putea explica dispariția condițiilor prielnice vieții. Dar este posibil ca planetele să fi fost, inițial, atât de bogate în apă în stare lichidă încât, chiar și cu pierderile cauzate de către radiațiile UV, ele nu au rămas, totuși, cu o suprafață complet uscată.

Michael Gillon, astronom la Universitatea din Liège în Belgia, arată că este foarte probabil ca planetele să se fi format mult mai departe de steaua lor (decât sunt astăzi) și au migrat mai aproape în primele 10 milioane de ani din istoria sistemului. Aflându-se, inițial, mai departe steaua lor, planetele s-au format, probabil, într-un mediu în care gheața era prezentă din abundență, ceea ce indică prezența apei în cantități considerabile.

S-ar putea să fi fost un volum de apă de zeci sau poate chiar de sute de ori mai mare decât cantitatea de apă din oceanele Pământului, astfel că o pierdere de apă ce echivalează cu volumul a 20 de oceane planetare (cu referire la Oceanul Planetar de pe Terra) nu ar conta prea mult, susține Gillon.

Chiar dacă planetele exterioare din sistemul TRAPPIST-1 ar fi fost, inițial, nu foarte bogate în apă, așa cum era, de altfel, și Pământul original, ele ar putea deține, încă, o anume cantitate apă, pe suprafețele lor. Și dacă tot există apă în stare lichidă pe unele dintre planetele TRAPPIST-1, ar putea exista, tot acolo, și… unele forme de viață. Viață extraterestră!

Sursa: www.space.com

Autor: Tomi Tohaneanu

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină