Pe fața nevăzută a Lunii se află un crater ce poartă numele lui Spiru Haret. Craterul are 29 de kilometri în diametru!

Numele lui Spiru Haret îi este cunoscut aproape oricărui român, chiar dacă, ce-i drept, nu toată lumea cunoaște activitatea excepțională a savantului. Pe lângă activitatea sa de politician sau de dascăl, Spiru Haret s-a ocupat cu studiul fizicii, matematicii și astronomiei. Ca ministru al învățământului, a ridicat școala românească la un nivel înalt, nemaiîntâlnit până atunci, care avea să se mențină multe decenii după încetarea din viață a acestui mare român.

În anul următor celui în care România și-a căpătat independența, lucrarea de doctorat a lui Spiru Haret, privind orbitele planetare, intra în atenția comunității științifice pariziene. Numele tânărului de 27 de ani era cunoscut astronomilor din Franța iar teoriile expuse în teza sa de doctorat erau examinate și luate în considerație de către marii specialiști în astronomie.

A fost ministru în trei rânduri. Reformele pe care le-a întreprins Haret au fost cele care au permis învățământului românesc să se dezvolte la un nivel admirabil, mai târziu. A introdus noi metode de predare și, totodată, a reorganizat învățământul didactic, profesional și militar.

În munca sa de ministru, a fost preocupat de edificarea unor noi școli. De notat faptul că, în doar 13 ani, au fost inaugurate peste 2300 de școli. Aproape 2000 au fost inaugurate pe durata mandatelor ministeriale ale lui Spiru Haret. A fost preocupat de îmbunătățirea accesului la manuale al copiilor din familiile nevoiașe și de înființarea unor cantine pentru această numeroasă categorie de școlari. A contribuit la introducerea și generalizarea excursiilor școlare.

După retragerea din activitate, cu doi ani înainte de a înceta din viață, Haret a publicat o interesantă lucrare pe teme de mecanică socială, în care explica interacțiunile grupurilor umane prin întrebuințarea matematicii. Peste câteva zile se vor împlini 104 ani de la trecerea la cele veșnice a marelui savant și reformator al învățământului românesc. Cunoscându-i activitatea și gândindu-te la situația precară a învățământului românesc actual, simți imboldul de a exclama: cât de mare nevoie ar avea România, astăzi, de un nou Spiru Haret!

Excepționalul savant român, care a atins excelența și în astronomie, s-ar fi bucurat probabil enorm să știe că numele său va fi atribuit unui crater de pe satelitul nartural a Terrei (lucru care s-a petrecut la aproape cinci decenii de la momentul la care el a părăsit această lume). Craterul Haret are 29 de kilometri în diametru, o formă relativ rotundă și se află pe fața nevăzută a Lunii, în mijlocul unui triunghi alcătuit de către craterele Abbe, Bose și Cabannes. Zona interioară a acestui crater a fost inundată odinioară de către lava bazaltică, suprafața sa fiind destul de netedă, fiind punctată din loc în loc de cratere mai mici. Craterul a fost botezat după numele lui Haret, pentru a păstra vie amintirea contribuției sale la dezvoltarea științei cosmosului.

Spiru Haret a fost și este un veritabil model de înalt demnitar al statului (unul întru totul dedicat binelui națiunii), de dascăl, de om de știință. Ar fi necesară promovarea continuă a faptelor și exemplului unor asemenea români, dacă ne dorim, realmente, ca România să depășească situația nu tocmai fericită în care se află azi. Bune sau rele, toate pornesc de la educație!

 

Autor: Tomi Tohăneanu

Surse: wikipedia.org, enciclopediaromaniei.ro

Imagini: www.zmescience.com, lunarnetworks.blogspot.ro, wikipedia.org, www.space.com

 

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină