Oul de Paște. Lucruri inedite despre istoria milenară a încondeierii ouălor…

Fie că este de gâscă, rață sau găină, oul încondeiat se obține pe tot mapamondul prin aceeași metodă (cu unele excepții): se face o gaură în fiecare capăt, iar conținutul este „suflat” înafară, pentru a ieși din ou. Oul gol este apoi sculptat, vopsit, pictat, sau i se aplică o imagine decorativă (utilizând un număr de tehnici diferite).

Dacă este să facem o incursiune în istorie, atunci descoperim că în Africa oul de emu sau de struț, care au coaja groasă și pot fi sculptate fără a se crăpa, sunt cele mai populare în aplicarea acestei tehnici.

ou de struț decorat, din perioada civilizației Punice, 814-146 înainte de Cristos

Cu toate că ouăle, în general, au reprezentat  un simbol al fertilității și al renașterii pentru cele mai vechi popoare, în creștinism oul de Paște simbolizează mormântul gol al lui Isus, locul de unde  a înviat Fiul Domnului. În plus, colorarea ouălor de Paște cu culoarea roșie reprezintă o veche tradiție care are legătură cu sângele lui Hristos, vărsat la vremea răstignirii. Acest obicei al folosirii și colorării oului de Paște poate fi urmărit încă de la creștinii timpurii din Mesopotamia, de unde s-a răspândit mai apoi în Rusia și Siberia prin Bisericile Ortodoxe, și mai târziu în toată Europa prin Bisericile catolice și protestante.

Această utilizare creștină a ouălor de paște, este deasemenea influențată de practicile din perioada de dinaintea dinastiilor din Egipt, precum și din culturile timpurii din Mesopotamia, Creta și Persia.

Cele mai vechi ouă decorate cu simboluri de tip hașură sunt cele de struț, datând de acum… 60.000 de ani, descoperite în peștera Diepkloof Rock Schelter, din Africa de Sud.

coji de ouă decorate, descoperite în peștera Diepkloof Rock Schelter, din Africa de Sud

În Egipt, ouă fierte se decorează în timpul Sham el-Nessim, o sărbătoare națională, ce marchează venirea primăverii. Este un obicei ce datează din antichitate. În prezent, de cele mai multe ori, această sărbătoare are loc după Paște.

ou de struț decorat, descoperit în mormântului lui Isis, Egipt, secolul 7 înainte de Cristos

Cultura persană are, de asemenea, o tradiție veche de decorare a ouălor, obicei care are loc în timpul echinocțiului de primăvară când se marchează Anul Nou persan, denumit Nowruz. Membrii familiei decoreaza ouă împreună și le pun într-un vas. Se spune că din această tradiție veche provine și decorarea ouălor la popoarele creștine.

ouă persane

În perioada culturilor timpurii din Mesopotamia, ouăle vopsite erau asociate uneori cu moartea, sau cu o nouă naștere, precum și cu regalitatea. Ouă de struț decorate în aur și argint, erau de obicei plasate în mormintele vechilor sumerieni și egipteni încă de acum 5.000 de ani.

ou de struț acoperit cu aur, decorat cu mozaic, descoperit în cimitirul regal din Ur, Mesopotamia (azi teritoriul Irakului), cimitir fondat cu 3800 de ani înainte de Cristos; obiectul este azi expus la British Museum

Folcloristul german Jacob Grimm, speculează în al doilea volum al Deutsche Mythologie / Mitologia Germană, că „utilizarea ouălor vopsite, este legată de zeița păgână Eostre, descrisă de Sfântul Bede, un călugăr din Anglia”.

Aceste tradiții au influențat culturile creștine timpurii și prin comerțul din acele zone dar și prin cel din jurul Mediteranei. Kenneth Thompson, profesor de sociologie la The Open University din Anglia, discută în lucrările sale despre răspândirea ouălor de Paște în toată creștinătatea, spunând că „utilizarea ouălor de Paște pare să fi venit din Persia către Bisericile creștine grecești din Mesopotamia, de acolo spre Rusia și Siberia, prin intermediul creștinismului ortodox. De la Biserica grecească, obiceiul a fost adoptat fie de romano-catolici sau de protestanți și apoi s-a răspândit prin Europa.”

Biserica creștină a adoptat în mod oficial obiceiul de colorare cu roșu a oului, ca un simbol al învierii lui Isus, odată cu Ritualul Roman, un volum aparținând bisericii catolice, a cărui primă ediție a apărut  în 1610.

Culturile din întreaga Europă au adoptat acest obicei și au în prezent o puternică tradiție în decorare ouălor de paște. Nici artiștii nu s-au lasat mai prejos și au făcut istorie cu interpretările lor de-alungul secolelor. Renumitul artist și bijutier rus Peter Carl Fabergé de exemplu, a revoluționat ideea de decorare a unui ou, inventând ouă din metal și piatră prețioasă pentru familia nobililor Romanov. Aceste ouă au luat denumirea de Ouă Fabergé și au devenit faimoase în întreaga lume.

ou Fabergé

ouă pictate în Ucraina (pysanka)

ouă încondeiate – România

Deși tradiția creștină este de a folosi ouă vopsite sau încondeiate de Paște, un obicei modern este acela de a înlocui ouăle tradiționale cu cele de ciocolată sau ouă din plastic umplute cu bomboane.

ouă de plastic cu bomboane, în SUA

 Mădălina Corina Diaconu – „Signs and symbols in world’s cultures and religions evolution”

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină