Originea numelor cartierelor bucureștene (II)
Cartierul Colentina
Se povește din bătrâni că în această zonă, Matei Basarab i-ar fi învins pe turci într-o bătălie, iar pe vreme aceea locul era plin de bălți, oamenii referindu-se la el drept „colea-n-tină” sau „colo-n tină”. O vreme, cartierul s-a numit și „Olintina”. Teritoriul actual al cartierului din sectorul 2 este amplasat pe locul comunei ce era formată din satele Colentina, Fundeni și Plumbuita. În 1901, comuna a fost inclusă în județul Ilfov. Cartierul este situat în estul capitalei și este străbătut de râul Colentina. În această zonă s-a construit în 1977 faimosul magazin universal Bucur Obor.
La scăldat în râul Colentina, acuarela de Amedeo Preziosi (1869)
Cartierul Cotroceni
Dealul Cotroceni a fost acoperit de Codrii Vlăsiei, pădure ce acoperea majoritatea teritoriului pe care se află astăzi orașul București. În timp, pădurea a luat denumirea dealului și a fost cunoscută și drept pădurea Cotrocenilor. Și aici a existat un sat, Cotroceni, care este atestat documentar de pe vremea lui Mihai Viteazul.
În 1671, satul a intrat în proprietatea marelui logofăt Șerban Cantacuzino urmând ca în 1679 să construiască aici o mănăstire, transformată în palat regal în 1888 de către Carol I. În jurul palatului, regele a construit Gara Cotroceni, gară regală. “Gara a fost desființată în anii 1960, împreună cu tronsoanele de linie care o legau de rețeaua CFR. Clădirea fostei gări servește azi drept una din intrările Palatului Cotroceni.”(Wikipedia)
Cartierul aflat azi în sectorul 5, a început să înflorească în jurul palatului și ca urmare, personalități precum: Ion Minulescu, Marin Preda, Ion Barbu sau Liviu Rebreanu și-au construit aici case.
rămășițte ale Codrilor Vlăsiei, imagine dincolo de lacul Căldărușani
Cartierul Crângași
În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Crângași era o prelungire a Codrului Vlasiei, era practic un crâng, de unde și deneumirea locului. O hartă din 1835, semnalează un cătun numit Crângași, cu cinci gospodării. Cartierul din sectorul 6 al capitalei, trece prin mai multe perioade de dezvoltare începând cu anii 1900. În 1936, se pune temelia Bisericii Belvedere, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfânta Muceniță Ecaterina. În perioada interbelică zona este ocupată de locuințe din paiantă și chirpici. În 1960 au început să se construiască primele blocuri de locuințe pentru muncitorii din metalurgie veniți la București.
Cartierul Dealul Spirii
Zona a fost cunoscută și sub denumirea de Dealul Lupeștilor în secolul al XVI-lea, dar și sub denumirea de Arsenalului, datorită Dealului Arsenalului pe care se află. Se spune că aici se aflau culturi de vie ingrijite de Mănăstirea Radu Vodă. Tot aici, doctoral Spirea, a construit Biserica Spirea Veche înainte de anul 1765, de aici și denumirea dealului și apoi a cartierului situat în sectorul 5. În zonă a existat și Gara Dealul Spirii care făcea parte din linia ce unea Gara Filaret de Gara de Nord.
Cartierul Domenii
Construită în perioada interbelică, zona a fost dedicată elitei capitalei. Beneficiarii au fost majoritatea din Ministerul Agriculturii și al Domeniilor, de unde și numele de Domenii. Este un cartier situat în sectorul 1.
Cartierul Dorobanților
Una dintre cele mai vechi străzi ale Bucureștiului, calea Dorobanți, este cunoscută pentru casele exclusiviste care au fost construite aici. Situat în sectorul 1, numele cartierului de “Dorobanți” provine din anul 1878, după Războiul de Independență dintre 1877-1878, ca omagiu adus trupelor de dorobanți care au luptat la Plevna, Vidin și Grivița.
Cartierul Dristor
Situat în sectorul 3, una dintre cele mai vechi zone ale capitalei, locul era cunoscut în anii 1813 cu numele de Moşia Dudeştilor. Cartierul are însă o origine muncitorească, renumit în vremea breslelor și cunoscut drept satul unde locuiau piuarii. Meșterii piuari se numeau “dărstari”, “dârsta” reprezentând piua din piatră folosită la fabricarea postavului și dimiei. De aici și numele de Dristor.
cartierul Dristor
Cartierul Drumul Taberei
Drumul Taberei este un cartier situat în sectorul 6 iar denumirea sa este direct legată de evenimentele istorice ale acestei zone. Aici și-a stabilit tabăra de panduri, în timpul Revoluției de la 1821, Tudor Vladimirescu. De atunci zona a fost denumită Drumul Taberei.
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu