Nouă domnitori români pictați în Biserica Domnească din Târgovişte – cea mai amplă galerie a unor chipuri de domnitori munteni

Pentru cei ce călătoresc pe plaiurile dâmboviţene, vizitând Curtea Domnească de la Târgovişte, este bine de ştiut că aici, în Biserica Mare Domnească, se găseşte cea mai amplă galerie a unor chipuri de domnitori munteni, păstrată şi reprezentată de tablourile votive din pronaosul bisericii.

Pe peretele de la intrarea în biserică apar portretele a nouă chipuri de voievozi români, respectiv Matei Basarab, Neagoe Basarab, apoi Constantin Brâncoveanu şi Petru Cercel (în postură de ctitori, ţinând macheta bisericii), urmaţi de Mihai Viteazu (prima reprezentare cu coroană pe cap), Radu Şerban, Constantin Cârnul, Şerban Cantacuzino şi Radu Mihnea. Ei stau ca o eneadă antică (reunire a nouă lucruri asemănătoare, sau de nouă persoane), ce pregătesc venirea celui de al zecelea, ca o normalitate a destinului implacabil.

Revenind la pictura noastră, menționez că în timpul războaielor din secolul al XVIII-lea, Biserica Mare Domnească din Târgoviște a fost incendiată, apoi reparată, dar cutremurul din 1802, şi un incendiu, au afectat-o din nou din temelii. La începutul secolului al XX-lea, biserica se afla aproape în stare de ruină. Prin hotărârea Comisiei Monumentelor Istorice, între anii 1907 şi 1910 a fost refăcută după proiectul arhitectului Nicolae Ghika-Budeşti.

Dintre piesele de mare valoare artistică care mobilează biserica se remarcă iconostasul brâcovenesc realizat în lemn, sculptat şi poleit cu aur, având pe registrul de deasupra uşii împărăteşti stema Ţării Româneşti, iar pe bagheta superioară, anul realizării încrustat cu cifre chirilice şi arabe: 1693. Constantin Brâncoveanu a fost cel care a pictat-o a doua oară, ca formă de legitimare de la predecesorii săi.

Ctitorie a lui Petru Cercel (1583-1585), Biserica Mare Domnească din Târgovişte a fost zidită în acelaşi timp cu Casa Domnească. Lăcaşul poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost realizat după modelul bisericilor de tipul cruce greacă înscrisă. Monumentul se distinge de celelalte lăcaşuri ridicate la sfârşitul secolului al XVI-lea prin proporţiile sale nemaiîntâlnite până atunci, dreptunghiul în care se înscrie conturul exterior măsurând 14 metri lăţime şi 30 de metri lungime.

Constructorii au gândit proiectul astfel încât domnitorul să intre direct din Palatul Domnesc în Biserică, aşa cum împăraţii bizantini (romaioi) din Constantinopol intrau din Palatul Porfirogenetului, prin sălile Okeanos şi Dunărea în Biserica Blachernae (Valahă), unde se afla icoana Maicii Domnului Blachernitiza (Valaha; Mijlocitoarea). Deasupra pronaosului i s-au adăugat două turle şi un exonartex, iar în dreptul naosului, un culoar care făcea accesul între cele două corpuri de clădire.

Biserica Mare Domnească se găseşte în incinta actualului Complex Muzeal „Curtea Domnească” şi cuprinde monumentele de arhitectură medievală ce formează ansamblul întregii Curţi Domneşti, dintre care unele adăpostesc în prezent expoziţii: în Turnul Chindiei se află expoziţia „Dracula. Legendă şi adevăr istoric”; în Biserica Domnească, „Colecţia de artă brâncovenească”; în beciurile casei domneşti din sec al-XVI-lea – „Din istoria Curţii domneşti” şi „Lapidarul”, iar în „Biserica Sf. Vineri” se află „Colecţia de icoane”.

Biserica Mare Domnească din Târgovişte adăposteşte nouă chipuri de domnitori munteni, păstrate şi reprezentate prin tablourile votive din pronaosu. Cei ce trec pe aici pot vedea acestă pleiadă (eneadă) de domnitori români ce au lucrat și luptat pentru poporul român.

Conf. univ. dr. Grigore V George

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină