„Noi nu cunoaștem frontiere”. Matsé – una dintre ultimele populații indigene libere de pe Terra, amenințată de interesele petroliștilor

Aproximativ 2.200 de indigeni sud-americani ce aparțin populației Matsé (în Brazilia – Mayoruna) trăiesc pe cele două maluri ale râului Yaquerana, care marchează granița internațională dintre Peru și Brazilia. Pentru ei însă, pământurile aflate de o parte și de cealaltă a acesteia formează un singur teritoriu. „Noi nu cunoaștem frontiere”, spun ei.

Bărbații Matsé sunt vânători iscusiți, arma lor preferata fiind arcul cu săgeți de bambus decorate cu fire de bumbac și ierburi aurii. Prada predilectă o constituie maimuța-păianjen, porcul pecari cu bot alb, tapirul, maimuța lânoasă și tatuul. În sezonul secetos, ei adună ouă de broască țestoasă de râu. O viață liniștită, în armonie cu natura. Până în 1969, când au fost contactați de primii misionari evangheliști americani, după ce avuseseră ciocniri violente cu coloniștii care încercau să croiască un drum exact prin mijlocul teritoriilor lor. Au venit apoi petroliștii, cărora nimeni nu pare că li se mai poate împotrivi…

Indienii Matsé cultivă mai multe tipuri de plante comestibile, între care bananierul și maniocul, care constituie baza hranei lor. Nu consumă produse industriale și nu cumpăra asemenea alimente, motiv pentru care au nevoie de spațiul stăpânit din strămoși pentru a-și cultiva propria lor mâncare. Și știu s-o facă mult mai bine chiar decât agronomii occidentali.

Alternând – „când a sosit vremea” – ariile de culturi, vânătoare și pescuit, ei nu epuizează nici solul, nici vânatul, nici rezervele de peste. Acum, spun ei – „petrolul va distruge totul în jur. Unde vor mai trai peștii? Ce apă vor mai bea animalele?”

La vânătoare, înainte de pornirea în expediție, se folosește frecvent o substanță ce acționează în mod similar drogurilor. Ea le dă luciditate, forță și reflexe bune, rapide, având efect mai multe zile. Substanța respectivă se obține prin frecarea pielii unei specii de broaște verzi cu o tijă de lemn și aplicarea pe mici plăgi produse pe piele prin ardere. De asemenea, Matsé folosesc nënë, un tabac ce se prizează, mai exact se suflă în nările persoanei vizate pentru a-i dezvolta forța și energia.

La fel ca numeroase populații indigene, Matsé cunosc foarte bine utilizarea plantelor din junglă pentru tratarea diferitelor boli. Ei consideră că animalele și plantele sunt locuite de spirite care pot îmbolnăvi sau vindeca un corp uman. De pildă, consumul de carne de maimuță urlătoare poate produce dureri de gât, dar problema se vindecă datorită unei plante asemănătoare laringelui animalului.

Cu toate acestea, vechea tragedie a nativilor sud-americani și de pretutindeni i-a lovit puternic și pe ei: după primul contact cu lumea exterioară, au început să moară de paludism, tuberculoză, hepatită sau malnutriție. Pe de altă parte, noua situație a avut și un curios impact social, unii confrați ai lor retrăgându-se în imediata vecinătate, pentru a trăi izolați, conform legilor străvechi. (ADRIAN-NICOLAE POPESCU)

Sursa: www.magazin.ro

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină