Misterul altarelor vechi din Munții Trăscăului… (Foto)

Primele „însemne scumpe și vechi” despre care vorbește Opitz le întâlnim la Mânăstirea Negraia, un lăcaș ortodox a cărui frumusețe e ega­lată doar de comorile adu­nate în muzeul său.

Ni le pre­zintă măicuța Firmiliana, un ghid cum n-au nici marile mu­zee din Occident. Bucuroasă de cu­riozitatea noastră pentru isto­ria lo­cului, ne arată, înainte de toate, ve­chiul altar al bisericii, expus acum în muzeu.

„Un altar vechi din anul 215. Un altar roman, dedicat zeilor, zi­dit, apoi, într-un altar creștin”. Măicuța Firmiliana zâmbește cu tâlc.

Știe că altarul, scos din biserică și expus pu­blicului în muzeu, tocmai datorită va­lorii sale inestimabile, n-a fost o sim­plă „piatră” în altarul creștin al bise­ricii de la Negraia…

E chiar una dintre pietrele „vii”, de pe vremea lui Martin Opitz, un altar impozant, înalt de un metru, închinat zeiței Ceres Augusta, de către unul dintre procuratorii aurari din zonă.

Inscrip­ția săpată în piatră aduce informații unice despre viața economică a lumii romane și scoate în evi­dență rolul pe care l-a jucat ora­șul Ampelum, Zlatna de azi, în orga­nizarea minelor din Da­cia.

Misterul care ne uimește e, însă, altul: ce să caute o relicvă ro­mană, păgână, în temelia altaru­lui unei biserici crești­ne?

Ce-i drept, mai vă­zusem, prin Țara Hațe­gului, la biserica din Densuș, o stelă romană zidită într-un stâlp, sub celebra pictură murală cu Iisus ținut în brațe de Dum­nezeu, dar să folosești pietre de altare păgâne ca altare creștine mi se pare un fapt absolut uimitor.

O uimire care avea să crească și mai mult, când am aflat că povestea altarului antic din biserica de la Negraia nu e câtuși de puțin o excepție în zonă.

Dimpotrivă, e un „obicei” pe care îl găsim la a­proa­pe toate bisericile de pe Valea Am­poiului! De data asta, călăuză prin istorie este tână­rul ghid din Zlatna, Adrian Puiuleț, care poves­tește cu însuflețire, bucuros să scoată la lu­mi­nă tainele locului.

„La Presaca Am­poiului, prestolul (masa de altar, n.r.) bisericii „Sf. Nicolae”, refăcută la 1763, e un coronament funerar prove­nind din ne­cropola administrației miniere romane aurifere de la Am­pelum.

Tot de acolo provine și in­scrip­ția ce apare pe una dintre fețele altarului din biserica de la Feneș, ridicată în 1750.

La Pătrângeni, în bise­rica satului, datând de la 1700, masa de cult e un altar roman din gresie, dedicat triadei Jupiter – Iunonna – Minerva. Spre deosebire de Mânăs­tirea Negraia, în toate celelalte biserici se slujește și acum pe vechile altare antice”…

Mai mult: Formula AS 

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină