Migrația fluturelui monarh

Până în 1951, se credea, în mod eronat, că monarhii iernează ca adulți sau pupe. Adăposturi de mii de oameni au fost observate în regiunile sudice ale Americii de Nord.

Populațiile vestice migratoare de fluturi monarhi și locurile lor de iernare au fost cunoscute cu mult înainte ca siturile de iarnă mexicane să fie descoperite în anii 1970.

Nativii americani prehispanici, Purépecha și Otomi au ocupat odată această zonă și au legat recolta de porumb de sosirea fluturilor.

Monarhii apar în legendele oamenilor care trăiesc în apropierea zonelor de iernat. În zonele din jurul locurilor de iernare din Mexic, locuitorii locali erau destul de conștienți de comportamentul de iernare al fluturilor monarh cu mult înainte de 1975.

Localnicii, numiți Mazahua, au trăit în apropierea locurilor de iernat de secole. Sosirea monarhilor este strâns legată de tradiționalele sărbători ale Zilei Morților.

Locuitorii locali de astăzi își amintesc cu ușurință că au văzut fluturii migratori înainte de 1975.

Timp de cel puțin un secol, monarhii au fost observați iernând în California. Înregistrările istorice păstrate, nu menționează prezența monarhilor în aria lor vestică actuală, extinzându-se spre nord prin Washington, Oregon și Canada.

Mai multe studii privind migrația au început când Fred Urquhart a absolvit Universitatea din Toronto în 1935 și a acceptat o bursă de absolvent în domeniul entomologiei.

În 1937, Urquhart a început să traseze traseul parcurs de fluturii migratori. El a fost primul care a înregistrat că monarhii se mișcă într-o direcție de la sud la sud-vest și că aceste mișcări au fost corelate cu sistemele de înaltă presiune.

El a început primul program de etichetare de succes care a adus date. El și voluntarii săi au recunoscut existența comportamentului de odihnă.

Fred Urquhart a făcut reclamă în presa mexicană pentru a găsi personae care sa-l ajute în localizarea locurilor de adăpostire a fluturilor.

Catalina Trail și Kenneth C. Brugger au răspuns și, în ianuarie 1975, l-au condus către unul dintre principalele locuri de iernare.

Urquhart, William Calvert, John Christian și Lincoln P. Brower au colaborat pentru a publica detaliile acestei descoperiri în 1976. Din 1976 până în prezent, au fost identificate mai multe locuri de iernare, iar locațiile lor sunt cunoscute publicului.

Foto wikipedia

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină