Manuc Bey, un sforar politic fără convingeri politice!!!

Unul dintre „artizanii” Păcii de la București, în urma căreia Moldova a fost ruptă în două, a fost Manuc Bey, bogătașul armean, proprietar al Hanului care-i poartă numele – Hanul lui Manuc – și în care a avut loc semnarea blestematului tratat.

Manuc Bey nu era un om de convingeri politice sau adeptul vreunei ideologii. El avea doar interese pe care și le realiza cu ajutorul politicii. A fost omul de încredere al turcilor câtă vreme aceștia au fost tari, devenind omul de încredere al rușilor când a ajuns la convingerea că aceștia vor câștiga războiul.

Cunoscându-i bine și pe turci, și pe ruși, el a fost cel care a moderat negocierea între aceștia, convingându-i pe fiecare că va obține mai mult decât se așteptau să obțină.

Astfel, rușilor le-a oferit Moldova dintre Prut și Nistru, după ce le-a indus ideea că turcii  n-aveau de gând să cedeze acest teritoriu, iar pe turci i-a convins în prealabil că pretențiile rușilor se întindeau până la Siret. Astfel, soluția stabilirii hotarului pe Prut a apărut ca favorabilă ambelor părți.

Emanuel (Manuc) Martirosi Mârzaian s-a născut în anul 1769 în orașul Rusciuc (Ruse) din Bulgaria). Moartea timpurie a tatălui său   l-a obligat să ia în propriile mâini afacerile de familie.

El a făcut multe drumuri la Constantinopol, reușind să acumuleze o avere considerabilă și se zvonea la timpul său că ar fi cel mai bogat om din Balcani.

Implicat în mijlocirea relațiilor economice dintre Rusciuc și București, Manuc a primit în anul 1802 rangul boieresc de serdar, iar în anul următor pe cel de paharnic din partea domnitorului Constantin Ipsilanti al Țării Românești (1802-1806).

Încă în primăvara anului 1806, dându-și seama de apropierea unui război ruso-turc și temându-se că acesta i-ar dăuna mult afacerilor, Manuc s-a adresat lui Bolkunov, consulul Rusiei la Iași, prin domnitorul Țării Românești, Constantin Ipsilanti, pentru a obține cetățenia rusească.C

onsulul a transmis cererea la Sankt Petersburg, prințului Czartoryjski, ministrul afacerilor străine al Rusiei, însoțită de o recomandare din partea lui Ipsilanti, care l-a descris elogios.

Prințul Czartoryjski a consimțit să-l înscrie pe Manuc în registrele cetățenilor ruși, ca „armean din Astrahan”, cu numele de familie de Martirosian (după prenumele tatălui său) și cu locul nașterii de Erevan.

Construcția Hanului lui Manuc a început în 1806 și s-a terminat în 1808.

Arhitectura exactă a hanului în configuraţia sa iniţială nu se cunoaşte, însă, din descrierile de la începutul secolului al XIX-lea reiese că la subsol se aflau 15 pivniţe boltite, la parter existau 23 de prăvălii, două saloane mari, zece magazii, camere de servitori, bucătării şi un tunel în care încăpeau cam 500 de persoane.

Etajul dispunea de 107 odăi, cele mai multe folosite pentru oaspeţi. În curtea interioară exista o cafenea şi o mică grădină cu fântână arteziană.

Între faţada dinspre Dâmboviţa şi râu se costruise un chei de piatră, lat de peste un metru. Terenul pe care este construit a aparţinut, până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, Curţii domneşti.

Genial în jocul la două capete, Manuc a obținut, în anul 1808, ca răsplată pentru repararea cetăților dunărene și aprovizionarea armatei cu pesmeți, i s-a conferit, din porunca sultanului titlul de bei (prinț) al Moldovei dar și postul de mare dragoman al Porții.

Ulterior, pentru serviciile aduse Rusiei în negocierile din 1812 și pentru elaborarea Tratatului de la București, țarul Alexandru I i-a conferit titlul de „cavaler al Ordinului Sfântul Vladimir”.

După terminarea războiului ruso-turc, Manuc s-a mutat pentru o scurtă perioadă la Sibiu, apoi, în anul 1815, s-s stabilit cu familia la Chișinău, în Basarabia, unde a cumpărat cu 300.000 de „lei-aur” moșia Hîncești.

Distanța mare îl impiedica acum să mai tragă toate foloasele de pe urma hanului, astfel că s-a hotărât să-l vândă. Moare însă în împrejurări tulburi, la 20 iunie 1817, înainte de a găsi un cumpărător. A fost înmormântat în pridvorul Bisericii Armenești din Chișinău.

Miron Manega

Sursa: CERTITUDINEA

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină