Mănăstirea Bogdana include „prima biserică de piatră din Moldova” și este mândra ctitorie a lui Bogdan I, viteazul întemeietor de țară

Voievodul Bogdan I, ce a domnit în cea de-a doua jumătate a secolului XIV, a rămas în istorie ca „întemeietor al statului feudal al Moldovei”, cu reședința la Baia, și ca biruitor în mai multe rânduri al oștirilor maghiare trimise împotrivă-i, pentru a-l aduce la supunere și a-i cotropi patria.

O vreme, țara Moldovei a fost numită și Bogdania, după numele viteazului domnitor. Cea dintâi monedă a Moldovei, ca entitate statală de sine stătătoare, a fost emisă tot în vremea lui Bogdan Întemeietorul. De numele marelui voievod, întemeietor al dinastiei Bogdăneștilor și străbun al lui Ștefan cel Mare, ne amintește astăzi și Mănăstirea Bogdana, pe care a ctitorit-o.

Mănăstirea Bogdana, înălțată prin vrednicia lui Bogdan I, este un lăcaș de cult ortodox aflat în municipiul Rădăuți, care include astăzi, ca monumente istorice principale, Biserica „Sf. Nicolae” – clădită în secolul XIV (după 1359) și turnul clopotniței, edificat în cea de-a doua jumătate a secolului XVIII.

Construirea Mănăstirii Bogdana s-a realizat, practic, în aceeași epocă în care viteazul voievod Bogdan I, originar din Maramureș, a întemeiat Moldova, ca stat independent, nesupus niciuneia dintre puterile vremii. Biserica din incinta mănăstirii este cea mai veche dintre bisericile de zid existente în Moldova.

Prin ctitorirea sa, Bogdan Voievod a dorit să-i mulțumească Celui de Sus pentru biruințele pe care le-a dobândit în confruntările armate cărora a trebuit să le facă față pentru ca statul nou constituit să rămână slobod, să-și păstreze independența. Cel mai dornic să supună Moldova a fost regele Ungariei, ale cărui oștiri Bogdan le-a pus pe fugă de mai multe ori.

Nimeni nu mai știe când a fost pictată pentru întâia oară ctitoria lui Bogdan I, dar se știe că unele lucrări au fost realizate în vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432) și că în anii de domnie ai lui Ștefan cel Mare a avut loc o refacere a picturilor. De altfel, în altarul bisericii „Sf. Nicolae” se află picturi de pe vremea lui Ștefan cel Mare, printre care „Cina cea de taină” și „Împărtășirea Sfinților Apostoli”, ce se aseamănă picturilor de la Voroneț.

După ce partea de miazănoapte a Moldovei a intrat în stăpânirea asustriecilor (la 1775) în urma tocmelilor dintre aceștia și otomani, a avut loc desființarea Mănăstirii Bogdana, lucru care s-a petrecut în anul 1783. Străvechea biserică „Sf. Nicolae” a funcționat în continuare, dar înverșunații austrieci au dărâmat o parte dintre chiliile fostei mănăstiri iar pe cele rămase le-au transformat în grajduri pentru caii unei unități a armatei imperiale.

După eliberarea Bucovinei de sub stăpânirea străină (1918) și unirea sa cu patria-mamă, mănăstirea ctitorită de către Bogdan I ar fi trebuit reînființată de îndată, dar acest lucru s-a întâmplat mult mai târziu. Mai exact cu 25 de ani în urmă.

Supraviețuind veacurilor (și imperiilor), biserica „Sf. Nicolae” din Mănăstirea Bogdana este un monument emblematic și, totodată, un martor al unei istorii zbuciumate, fiind contemporană cu vremurile de legendă ale întemeierii țării Moldovei de către vrednicul voievod Bogdan I.

Autor: Tomi Tohăneanu

Surse: www.bogdana.ro, wikipedia.org, www.istorie-pe-scurt.ro

Surse imagini: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină