Librari bucureșteni de altădată: Leon Alcalay

Născut la București în anul 1847, într-o familie de evrei de rit spaniol, Leon Alcalay a rămas cunoscut în istoria bucureșteană ca unul dintre cei mai importanți anticari și librari ai secolului al XIX-lea.

„Fiind copil de oameni fără dare de mână, a învățat cum a putut clasele primare și două-trei clase gimnaziale și după aceea s-a pus pe muncă și a început greaua luptă pentru crearea unei existențe onorabile, vânzând cărți, broșuri și reviste vechi și rare, mai întâi, alergând toată ziua prin oraș și vizitând ca ambulant pe amatori.”

Cu ajutorul economiilor strânse, în anul 1864, Leon Alcalay deschide un mic anticariat pe locul de astăzi al hotelului „Boulevard”, de la intersecția dintre Calea Victoriei și Bulevardul Elisabeta.

Afacerea sa consta în două dulapuri pline cu cărți, pe care le punea la dispoziția bucureștenilor. Nevoit să se mute în diverse locații până la terminarea construcției hotelului, în anul 1883 revine pe locul unde își începuse comerțul cu aproape 20 de ani în urmă, deschizând una dintre cele mai frumoase librării din inima Bucureștilor.

Prăvăliile lui Leon Alcalay din incinta hotelului aveau vitrinele atât pe Calea Victoriei, cât și pe Bulevardul Elisabeta.

Pe lângă anticariatul „la care nu voia să renunțe din principiu”, librăria era o adevărată încântare pentru oricine îi trecea pragul. Cărți românești și străine, produse de papetărie și manuale școlare, cărți juridice sau de beletristică își așteptau nerăbdătoare cumpărătorii.

De asemenea, tot aici se puteau găsi și instrumente și partituri muzicale.

Cu timpul, Leon Alcalay și-a îndreptat pasiunea pentru cărți și către domeniul editării, înființând casele de editură „Librăria Alcalay” și „Librăria Universală Alcalay”.

Lui i se datorează publicarea cărților din colecția „Biblioteca pentru toți”, pe care le-a răspândit la un preț accesibil în toată țara. Pe lângă scrierile autorilor clasici români, colecția cuprindea și traduceri ale operelor din literatura universală.

Succesul acestei inițiative a fost atât de mare încă multă vreme de la punerea în circulație a cărților, nu a existat bibliotecă particulară sau publică, de la oraș sau de la sat, care să nu cuprindă cel puțin un număr al prestigioasei colecții.

„Cartea din «Biblioteca pentru toți» avea un format atât de comod că nu împiedica pe nimeni s-o ia oriunde voia. Pentru acest motiv o găseai în mâinile tuturor, tineri sau bătrâni, de ambele sexe, în tramvai, tren sau grădini. Succesul acestei publicații a adus editorului un beneficiu apreciabil și l-a obligat în același timp să-i sporească tirajul și s-o înzestreze cu tot ceea ce era mai bun și mai nou din tipăriturile zilei”.

O altă reușită editorială a fost și „Codul general al României”, ce cuprindea întreaga legislație românească. Prin apariția în fiecare an a unui volum de aproximativ 1000 de pagini s-a realizat o punere la punct a operei marelui jurist român Constantin Hamagiu.

Se poate spune că Leon Alcalay a fost „un om cu noroc”, căci, cu timpul, a ajuns unul dintre cei mai mari librari ai Capitalei și vicepreședinte al Asociației Librarilor din țară.

Dar poate că norocul nu a contat atât de mult, ci mai degrabă elanul și determinarea ce l-au însoțit permanent în activitatea de anticar și librar.

În amintirile lui Constantin Bacalbașa, Leon Alcalay a rămas neguțătorul ce își avea anticariatul în fața unor uluci de lângă prăvăliile aflate pe locul dintre Prefectura Poliției și strada Domnița Anastasia.

Bacalbașa spunea: „Acolo l-am cunoscut – stând toată ziua înaintea dulapurilor sale, pe arșița soarelui sau în crivățul iernii, cumpărând și vânzând cărțile, leu cu leu, – pe acela care, cincizeci de ani mai târziu, trebuia să moară de mai multe ori milionar”.

Leon Alcalay a trăit 73 de ani, lăsând în urmă o însemnată operă editorială ce a îmbogățit viața culturală românească.

Text: Andreea Mâniceanu

(Casa Filipescu Cesianu – Muzeul Vârstelor)

Bibliografie:

Constantin Bălăceanu-Stolnici, „Memoriile unui boier de viță”, în revista „Clipa”, martie 2013;

George Potra, „Din Bucureștii de ieri”, Volumul II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1990;

Kuller, N. Cajal (coord.), „Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație”, Editura Hasefer, 2004;

Niculae Th. Ionnițiu, „Istoria editurii românești”, Editura „Cartea Românească”, București, 1943.

Foto: Grand Hotel du Boulevard, cu librăria Alcalay la parter, în partea stângă

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină