Leul, moneda națională, a împlinit 180 de ani!
Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti, instituie leul ca monedă oficială a românilor, la data de 16 septembrie 1835. Un leu era echivalentul a 60 de parale și reprezenta unitate teoretică de cont.
Scurt istoric
În secolul al XVII-lea, în statele românești se foloseau mai multe monede străine, cea mai cunoscută era talerul olandez („Lowenthaler”) care avea gravat pe revers un leu rampant (ridicat în două labe). Chiar și după ieșirea din uz a talerilor (pe la 1750) numele de leu a fost păstrat ca termen generic pentru bani.
Löwenthaler (Taler-leu) olandez emis în 1660
Legea care înfiinţează sistemul monetar românesc apare însă în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când se bat primele monede. Denumirea inițială propusă de domnitor ar fi trebuit să fie „român”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint și ar fi fost împărțit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuși o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat. În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată și s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului și inscripția Alecsandru Ioan I. Însă ele nu au fost puse în circulație niciodată. O astfel de monedă poate fi văzută la Muzeul Național de Istorie a României din București.
10 bani din 1867Această problemă avea să se soluționeze abia în 1867, când a fost adoptată Legea pentru influențarea sistemului monetar național și pentru fabricarea monedelor naționale. Prin această lege, în Principatelor Unite s-a adoptat sistemul monetar zecimal și metric – al Uniunii Monetare Latine. Unitatea monetară adoptată era leul divizat în 100 de bani.
La 3 martie 1870, se înființează la București Monetăria Statului, care bate, în acelasi an, moneda de argint de un leu și pe cea de aur de 20 lei. În anii următori, sistemul monetar românesc avea sa fie întregit cu piesa de argint de 50 de bani (numită dupca, în Moldova, si băncuță, în Muntenia) și cele de doi si, respectiv, de cinci lei. Primele însemne monetare de hârtie sunt biletele ipotecare, emise conform legii din 12 iunie 1877, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 lei, 50 lei, 100 lei si 500 lei, de către Ministerul de Finanțe, pentru a obține fondurile necesare susținerii financiare a Războiului de Independență. (magazinuldebancnote.ro)
La 1 aprilie 1880, este înființată Banca Națională a României, fiind singura abilitată să emită moneda de metal și hârtie. Ctitorul instituției este Eugeniu Carada, iar primul guvernator a fost Ion Câmpineanu, ministru de finanțe la data întemeierii acesteia.
surse: bnr, Istoria monedei în România, magazinuldebancnote.ro, wikipedia, adevarul.ro
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu