Lavoarul

Odată cu începutul secolului al XIX-lea și extinderea idealurilor de curățenie personală, lavoarele au crescut în dimensiune și importanță.

Au căpătat forma unei mese alungite din lemn prevăzută, la fel ca predecesorii săi mai mici, cu o zonă în formă de raft pe care erau așezate ulcioarele atunci când erau scoase din ligheane.

S-a oferit spațiu amplu pentru vase de săpun și sticle de apă. Aceste mese erau simple sau duble, pentru a putea fi folosite de una sau a două persoane.

În primul sfert al secolului al XX-lea, blatul din lemn al lavoarului a fost înlocuit cu marmură, ligheanele fiind așezate pe placă, la început aproape invariabil albă, dar ulterior realizate din marmură roșie sau altă nuanță caldă.

Un mare număr de aceste suporturi au fost făcute pentru a se potrivi în colțuri, iar un lavoar de colț este încă un obiect comun în magazinele de mobilă vechi.

Thomas Chippendale a proiectat astfel de standuri într-o manieră rococo elaborată, precum și într-o formă mai simplă.

Thomas Chippendale a fost un designer din Londra, care a proiectat mobilier în stilurile georgian, rococo englez și neoclasic.

În 1754 a publicat o carte cu desenele sale într-un catalog comercial intitulat The Gentleman and Cabinet Maker’s Director — cea mai importantă colecție de modele de mobilier publicată în Anglia până în acel moment, care a creat o piață de masă pentru mobilă — în urma căreia a devenit renumit.

Potrivit Muzeului Victoria și Albert, „atât de influente au fost modelele sale, în Marea Britanie, în toată Europa și America, încât Chippendale a devenit o descriere prescurtată pentru orice mobilier similar cu designul său de director”

Utilizări foarte asemănătoare ale lavoarelor au fost create în castele și palate, „toaletele” fixe fiind construite în grosimea zidurilor pentru oaspeții cei mai importanți.

Modelele mai mici erau folosite pentru apă de trandafiri sau pentru pudrarea părului. Cele mai mari, care posedau recipiente pentru vase de săpun, au fost predecesorii chiuvetei moderne de baie.

Ambele modele, adesea de formă foarte elegantă, au fost utilizate pe scară largă în mare parte a secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, dispărând în cele din urmă odată cu apariția instalațiilor sanitare interioare moderne.

Foto domeniu public

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină