JURIDIC – În ce condiții îi poți solicita hotelului să îți repare prejudiciul, dacă ți-au fost furate sau distruse bunurile, pe durata cazării?

Oricare dintre noi a fost sau va fi în postura de client al unui hotel sau al unei pensiuni. Se poate întâmpla ca, în perioada în care beneficiem de serviciile de cazare, bunurile pe care le-am adus cu noi și pe care le-am lăsat în camera de hotel să fie sustrase ori să fie distruse cu totul sau parțial.

Firește, un hotelier de bună credință va face tot posibilul să repare prejudiciul clientului, atunci când reiese că acesta a survenit din pricina ori prin neglijența sa. Din păcate, experiența arată că unora dintre hotelieri le lipsește buna credință.

Același lucru poate fi spus și despre unii dintre clienții pensiunilor sau hotelurilor, dacă e să examinăm situația din perspectiva gazdei. Ideea este următoarea: atât hotelierul, cât și clientul trebuie să se înarmeze din timp cu informațiile necesare, pentru a cunoaște cu precizie cine se face răspunzător atunci când a apărut sau este pe cale să se producă o pagubă.

Hotelierul, adică persoana care oferă publicului servicii de cazare, are să răspundă pentru paguba ivită prin sustragerea, distrugerea sau deteriorarea bunurilor aduse de către client în hotel. Sunt considerate ca fiind aduse în hotel: bunurile aflate în afara hotelului – pentru care hotelierul (ori un angajat al său) îşi asumă îndatorirea de supraveghere în perioada cazării clientului, bunurile care se află în hotel pe durata cazării clientului, precum și bunurile aflate în hotel sau în afara acestuia, pentru care hotelierul îşi asumă obligaţia de supraveghere pentru o perioadă de timp rezonabilă.

Ți-ai lăsat mașina în parcarea hotelului și, după ce i-a fost spartă luneta și au fost sustrase bunurile din interior, personalul hotelului spune că nu i se poate imputa sau pretinde absolut nimic? Ei bine, hotelierul este răspunzător și pentru vehiculele clienţilor lăsate în garajul sau în parcarea hotelului, precum şi pentru bunurile care, în mod obişnuit, se găsesc în acestea, însă, în absența unor precizări contrare, aceste prevederi nu sunt aplicabile și pentru animalele de companie.

Hotelierul va avea o răspundere nelimitată în circumstanțele în care paguba a fost pricinuită din culpa proprie, dacă nu a acceptat primirea în depozit a bunurilor clientului pe care era dator să le primească, precum și dacă bunurile i-au fost încredinţate spre păstrare.

Dacă deteriorarea, distrugerea ori furtul bunurilor clientului este cauzată de către persoana ce-l însoţeşte pe client sau care se află sub supravegherea lui ori de către oaspeții clientului, de către un caz de forţă majoră sau distrugerea/deteriorarea survine prin natura bunului, atunci hotelierul nu va putea fi făcut răspunzător. Cu alte cuvinte, nu-i vina hotelului când „amica” pe care și-a făcut-o clientul în seara precedentă, la club, și pe care a adus-o cu el, „doar în vizită”, a dispărut tiptil în toiul nopții, luând cu ea drept „amintiri”, telefonul, laptopul și portmoneul celui amorezat!

Orice hotelier trebuie să accepte să îi fie încredințate în depozit documente, bani sau alte obiecte de valoare aparţinând clienţilor săi și nu poate să refuze să depoziteze aceste bunuri decât atunci când bunurile în cauză sunt excesiv de valoroase. Ori dacă ele sunt incomode sau periculoase. Aici nu mai e nevoie de comentarii. Pot fi imaginate ușor diferitele situații.

Atenție! Dacă un hotelier îi oferă clientului său în camera de hotel o casă de valori, nu se mai prezumă că el a primit în depozit bunurile care vor fi depuse de clienţii săi în acea casă de valori. Cum poate fi dovedită introducerea bunurilor în hotel, în general? Legea civilă prevede că dovedirea se poate realiza cu ajutorul martorilor, oricare ar fi valoarea bunurilor cu pricina.

Să presupunem că bunurile pe care le-ai adus cu tine, la hotel, au fost distruse sau deteriorate. Știi până când poți cere repararea prejudiciului? Dreptul clientului de-a solicita repararea prejudiciului suferit prin furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor pe care le-a adus el însuşi ori care au fost aduse pentru el în hotel va fi pierdut atunci când clientul nu a informat administraţia hotelului în cel mult 24 de ore de la data la care a constatat prejudiciul sau atunci când nu și-a exercitat dreptul la acţiunea în repararea prejudiciului în termen de șase luni de la data la care s-a petrecut.

Un deținător de pensiune se poate confrunta cu o problemă delicată: după ce perioada de cazare s-a încheiat, un client refuză să mai plătească, în parte sau chiar total, serviciile de care a beneficiat. Ce este de făcut? Atunci când clientul nu achită prețul camerei şi al serviciilor hoteliere de care s-a bucurat, hotelierul are dreptul să rețină bunurile aduse cu sine de către client (până ce își primește sumele cuvenite) și, ulterior, poate să solicite valorificarea lor (dar în niciun caz nu le va valorifica direct, ci va proceda conform Codului de procedură civilă). Clientului, fie el și rău-platnic, nu îi poate fi refuzată restituirea documentelor personale ori a efectelor lipsite de valoare comercială.

Precizare: toate aceste prevederi sunt aplicabile și altor locuri „asimilate hotelurilor”, cum ar fi pensiunile, vagoanele de dormit și chiar… spitalele publice.

Autor: Tomi Tohaneanu

Surse imagini: www.worldalldetails.com, grewallevymarketing.files.wordpress.com, www.gettyimages.com, fbohythg463790.soup.io, pinterest.com

Cunoaşte Lumea --> Prima pagină