Jad-ul, piatra de temelie a sculpturii chineze

Arta sculpturii în jad, așa cum este cunoscută în China, se regaseste in toate perioadele istorice, din neolitic până în prezent. Este piatra de temelie a sculpturii chineze. Jad-ul este profund, de culoare verde luminos. În Europa este cunoscut intr-o varietate de culori, predominând înă albul.
Sursele naturale de jad au fost exploatate din timpuri preistorice și au fost în mare parte epuizate; azi, jad-ul este extras din provincia nord-vestică Xinjiang.
Jad-ul a fost apreciat pentru duritatea sa, durabilitatea, calitățile muzicale și frumusețea sa naturală. Culorile sale subtile și translucide, precum și calitățile protectoare, au făcut ca această rocă să fie asociată cu concepțiile chineze ale sufletului și nemuririi.
Obiectele scuptate din jad (încă din neolitic) se încadrează în cinci categorii:
– ornamente de dimensiuni mici, decorative și funcționale, cum ar fi mărgelele, pandantivele, și cârligele centurilor;
– arme și echipamente aferente;
– sculpturi independente, în special de animale reale și mitologice;
– obiecte mici, de valoare, emblematice (exemplu: ornamentele de multe ori sculptate în formă de greier, urmau să fie introduse în gura morților);
– obiecte mai mari, cum ar fi Cong (un cilindru gol, sau trunchiat, în formă de con).
Jad-ul a fost folosit pentru a crea multe obiecte utilitare si ceremoniale, variind de la cele decorative de interior, la costume de înmormântare, care reflecta credința antică din China, prin care jad-ul ar fi conferit nemurirea, sau ar fi prelungit durata de viață.
A fost considerat mai valoros decât aurul sau argintul, iar jad-ul alb, mai valoros decât cel verde.
traducere și adaptare Mădălina Corina Diaconu
surse: The Secret History of Imperial Green Jade, wikipedia
Cunoaşte Lumea --> Prima pagină
Adauga un comentariu